ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2650/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 210/ P din

26 martie 2004, Curtea de Apel Constanța a respins, ca nefondată, contestația

în anulare formulată de contestatorul B.V.I. formulată împotriva deciziei

penale nr. 137 din 24 februarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Constanța,

în dosarul penal nr. 1540/2003.

În baza art. 192 C. proc. pen., a

fost obligat contestatorul la plata sumei de 200.000 lei cheltuieli judiciare

către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre,

s-a reținut că, în temeiul art. 386 lit. a) C. proc. pen., contestatorul B.V.I.

a formulat contestație în anulare împotriva deciziei penale nr. 137/ P din 24

iulie 2004 a Curții de Apel Constanța, prin care i-a fost respins recursul, ca

nefondat.

În motivarea contestației,

contestatorul a arătat că nu au fost citați intimații cu ocazia judecării

recursului declarat împotriva sentinței penale nr. 698/2003 a Tribunalului

Constanța, prin care s-a respins plângerea formulată împotriva rezoluțiilor de

neîncepere a urmăririi penale nr. 213/ PA din 20 iunie 2002, respectiv din 12

decembrie 2002 ale Parchetelor de pe lângă Tribunalul și Curtea de Apel

Constanța.

Prima instanță a reținut că, din

dosarul de urmărire penală rezultă că, persoana vătămată B.V.I. a depus

plângere penală împotriva managerului general al S.C. N.E.A. S.R.L., respectiv

C.N.

În dosarul de recurs, împotriva

hotărârii de respingere a plângerii formulată împotriva soluției procurorului,

de netrimitere în judecată, s-a constatat că s-a citat în calitate de intimat

persoana împotriva căreia a fost plângerea penală, respectiv C.N., conform art.

278

1

alin. (6) C. proc. pen.

În consecință, cererea

contestatorului s-a apreciat că este nefondată, fiind respinsă ca atare.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs contestatorul B.V.I., solicitând admiterea lui, casarea

hotărârii atacate și pe fond, trimiterea cauzei pentru rejudecare la prima

instanță, deoarece nu s-a dispus citarea intimatului C.N., plângerea fiind

soluționată fără ca procedura de citare față de acesta să fie îndeplinită.

Recursul este inadmisibil.

Dispozițiile art. 385

1

C.

proc. pen., prevăd în mod expres și limitativ hotărârile care pot fi supuse

recursului.

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului rezultă că B.V.I. a formulat recurs împotriva unei hotărâri care a

fost supusă aceleiași căi de atac, respectiv recursul, constatându-se că

această cale de atac este inadmisibilă față de dispozițiile legale

sus-menționate, care nu prevăd instituția recursului la recurs.

Pentru aceste considerente, potrivit

art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recursul declarat de contestator

se va respinge, ca inadmisibil.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de condamnatul contestator B.V.I. împotriva deciziei penale nr. 210/ P

din 26 martie 2004 a Curții de Apel Constanța.

Obligă pe recurentul condamnat la

plata sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 mai 2004.