ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1592/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1592/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința atacată cu recurs, sentința civilă nr. 105, pronunțată la data de 17 februarie 2004, în dosarul nr. 511/2004, Curtea de Apel București, secția comercială și de contencios administrativ, judecând după declinarea competenței de către Tribunalul Bacău, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G.C., împotriva Ministerului Administrației și Internelor și Arhivelor Naționale, în sensul obligării lor la plata sumei de 2.865.000 lei, cu titlu de daune. Totodată, a respins primul capăt al acțiunii, vizând obligarea pârâților la eliberarea actului solicitat, ca fiind rămasă fără obiect.
Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut că reclamantul, la data de 15 ianuarie 2003, a cerut Arhivelor Naționale să-i comunice un act privind stagiul militar efectuat în perioada 18 august 1953 - 28 decembrie 1955, astfel că la data de 6 octombrie 2003 s-a adresat Tribunalului Bacău, pentru obligarea acestei autorități la emiterea actului respectiv și obligarea la plata unor daune materiale, pe care le-a precizat ulterior, la 6.300.000 lei. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că actul cerut Arhivelor Naționale îi era necesar pentru completarea dosarului, în vederea obținerii drepturilor recunoscute prin Legea nr. 309/2002, pentru perioada în care și-a satisfăcut stagiul militar, iar lipsa actului respectiv l-a împiedicat să obțină drepturile legale într-un termen corespunzător.
Pentru a respinge primul capăt de acțiune, instanța de fond a reținut că autoritatea pârâtă i-a comunicat reclamantului, la data de 6 octombrie 2003, certificatul nr. 43593 din octombrie 2003, cuprinzând datele referitoare la satisfacerea stagiului militar, în perioada 1 ianuarie 1954 - 28 decembrie 1955, în Detașamentul de muncă Afumați. Admițând al doilea capăt de acțiune, instanța de fond a reținut că reclamantul a suferit un prejudiciu de 2.856.000 lei, calculat în funcție de indemnizația stabilită prin H.G. nr. 1000/2003 și durata întârzierii răspunsului solicitat de reclamant, apreciind că autoritatea pârâtă a refuzat în mod nejustificat să-i răspundă în termenul legal de 30 de zile. Împotriva acestei soluții a formulat recurs, Ministerul Administrației și Internelor, invocând prevederile art. 304 pct. 9 și 304 1 C. proc.
civ. și susținând în esență că: - instanța de fond a încălcat art. 11 alin. (2) din Legea nr. 29/1990, pentru că, deși a respins capătul principal de acțiune, a admis capătul de cerere privind daunele; - în mod greșit a reținut instanța de fond, că întârzierea în transmiterea răspunsului solicitat, ar constitui un refuz nejustificat, în sensul art. 1 din Legea nr. 29/1990. Recursul este întemeiat, pentru motivele care vor fi prezentate în continuare. Prin acțiunea formulată, reclamantul a cerut ca autoritățile pârâte să fie obligate să-i transmită datele cerute privind situația sa militară, susținând că acestea au refuzat în mod nejustificat să-i răspundă în termenul legal.
Instanța de fond reținând că, la data când reclamantul s-a adresat tribunalului, autoritatea competentă îi transmisese răspunsul cerut, a respins primul capăt al acțiunii, deși în considerentele soluției reține că a existat un refuz nejustificat de a răspunde în termenul legal, ceea ce reprezintă motive contradictorii, în raport cu dispozitivul hotărârii, prin care nu se constatase acest lucru. În ceea ce privește al doilea capăt al acțiunii, acesta a fost admis, fără ca la dosar să existe dovezi în legătură cu daunele suferite de reclamant, deși instanța de fond era datoare să verifice dacă acestuia i-au fost acordate drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, în ce cuantum și începând cu ce dată.
Având în vedere considerentele de mai sus, recursul va fi admis, sentința atacată va fi casată, iar cauza va fi trimisă, pentru rejudecare, aceleiași instanțe, care va verifica drept apărări de fond, și celelalte susțineri ale recurentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr. 105 din 17 februarie 2004, a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2005.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.