ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1086/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 2 februarie 2004, reclamantul G.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 9078 din 20 ianuarie 2004, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002. Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că a efectuat stagiul militar, ca mână de lucru, la U.M. 03759, în detașament de muncă, în perioada 22 aprilie 1953 - 24 decembrie 1955, ceea ce îl îndreptățește la acordarea calității de beneficiar al prevederilor legii menționate.

Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 128 din 11 martie 2004, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta la emiterea unei noi hotărâri, care să constate că în perioada 22 aprilie 1953 - 24 decembrie 1955, reclamantul s-a aflat în situația prevăzută de Legea nr. 309/2002, fiind îndreptățit la drepturile specifice, începând cu 1 februarie 2004. Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj. În motivare, pârâta a susținut, în esență că, în mod eronat prima instanță a admis acțiunea, deoarece reclamantul și-a satisfăcut stagiul militar în unități militare care nu fac parte din fosta Direcție Generală a Serviciului Muncii.

Că, în realitate, numai unitățile care au aparținut Ministerului de Interne - Direcția Generală a Serviciului Muncii, intră sub incidența normelor legale invocate de reclamant. Critica este neîntemeiată. Din copia livretului militar prezentat de reclamant în sprijinul cererii sale, rezultă că acesta a prestat muncă în construcții, în cadrul U.M. 03759, în detașament de muncă, în perioada 22 aprilie 1953 - 24 decembrie 1955. După lăsarea la vatră, el a fost inclus în categoria soldaților neinstruiți. Din moment ce nu se contestă prestarea muncii pe durata stagiului militar, în detașamente de muncă organizate în acest scop, nu se justifică exceptarea reclamantului, de la acordarea drepturilor solicitate.

În caz contrar, s-ar ajunge la situații inechitabile, de recompensare parțială doar a persoanelor care au efectuat stagiul militar în condiții identice și care, datorită unor împrejurări formale, ce țin exclusiv de subordonarea ierarhică a unității militare, beneficiază de un tratament diferit și, evident, discriminatoriu. Apreciind, deci, că prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt în cauză și că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cererii, în considerarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Curtea va respinge prezentul recurs, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 128 din 11 martie 2004, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 februarie 2005.