ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1353/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 26 februarie 2004, reclamantul D.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 9301

din 11 februarie 2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Dolj și obligarea

pârâtei să emită o nouă hotărâre care să constate că perioada 4 aprilie 1953 -

26 noiembrie 1956 se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că, deși îndeplinea toate condițiile legale, pârâta i-a refuzat

recunoașterea drepturilor sale.

Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 234 din 16 aprilie 2004, a

admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a constatat că reclamantul

beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 4

aprilie 1953 - 26 noiembrie 1956, începând cu data de 1 martie 2004.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța a reținut că atâta vreme, cât nu se contestă prestarea muncii, în

timpul stagiului militar, într-un detașament organizat în acest scop, nu există

motive pentru a excepta solicitantul, de la recunoașterea drepturilor sale.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Dolj, pe care o consideră nelegală și

netemeinică.

În motivarea cererii de recurs s-a

arătat în esență că reclamantul nu a făcut dovada că a satisfăcut stagiul

militar la detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului

Muncii, așa cum prevede art. 1 din Legea nr. 309/2002, ci la U.M. 04095 și U.M. 03655.

Critica este neîntemeiată.

Din copia livretului militar

prezentat de reclamant în sprijinul cererii, rezultă că acesta a fost folosit,

ca mână de lucru, în cadrul U.M. 04095 și U.M. 03655, fiind lăsat la vatră, ca

soldat neinstruit.

Din moment ce nu se contestă

prestarea muncii pe durata stagiului militar în detașamente de muncă organizate

în acest scop, nu se justifică exceptarea reclamantului, de la acordarea

drepturilor solicitate. În caz contrar, s-ar ajunge la situații inechitabile,

de recompensare parțială doar a persoanelor care au efectuat stagiul militar în

condiții identice și care, datorită unor împrejurări formale, ce țin exclusiv

de subordonarea ierarhică a unității militare, beneficiază de un tratament

diferit și, evident, discriminatoriu.

Apreciind, deci, că prima instanță a

stabilit o corectă stare de fapt în cauză și că sunt întrunite condițiile de

admisibilitate a cererii, în considerarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza

a II-a C. proc. civ., Curtea va respinge prezentul recurs, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 234 din 16 aprilie 2004,

a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

2 martie 2005.