ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1093/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 23 ianuarie 2004, reclamantul C.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 1360 din 13 noiembrie 2003, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002. Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că a efectuat stagiul militar în funcția de lucrător C.F.R., ceea ce îl îndreptățește la acordarea calității de beneficiar al prevederilor legii menționate.

Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 162 din 19 martie 2004, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta, la emiterea unei noi hotărâri care să constate că în perioadele 2 decembrie 1953 - 19 septembrie 1954; 10 martie 1955 - 10 iulie 1955; 3 martie 1956 - 5 noiembrie 1956, reclamantul s-a aflat în situația prevăzută de art. 1 al Legii nr. 309/2002, fiind îndreptățit la drepturile specifice, începând cu 1 septembrie 2002. Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj. În motivare, pârâta a susținut, în esență că, în mod eronat prima instanță a admis acțiunea, deoarece reclamantul și-a satisfăcut stagiul militar, ca specialist, în unități militare de căi ferate, care nu fac parte din fosta Direcție Generală a Serviciului Muncii.

Că, în realitate, numai unitățile care au aparținut Ministerului de Interne - Direcția Generală a Serviciului Muncii, intră sub incidența normelor legale invocate de reclamant. Critica este neîntemeiată. Din copia livretului militar prezentat de reclamant, în sprijinul cererii sale, rezultă că acesta a prestat muncă la C.F.R., în cadrul mai multor eșaloane și brigăzi C.F.R. și la U.M. 04669, în perioadele reținute de prima instanță. Din moment ce nu se contestă prestarea muncii pe durata stagiului militar, în detașamente de muncă organizate în acest scop, nu se justifică exceptarea reclamantului, de la acordarea drepturilor solicitate. În caz contrar, s-ar ajunge la situații inechitabile, de recompensare parțială doar a persoanelor care au efectuat stagiul militar în condiții identice și care, datorită unor împrejurări formale, ce țin exclusiv de subordonarea ierarhică a unității militare, beneficiază de un tratament diferit și, evident, discriminatoriu.

Apreciind, deci, că prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt în cauză și că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cererii, în considerarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Curtea va respinge prezentul recurs, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 162 din 19 martie 2004, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 februarie 2005.