ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4720/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 701 de la 27 octombrie 2003, Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpatul G.I.A. la 5 ani închisoare, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen. S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 64 și art. 71 C. pen., s-a constatat prejudiciul recuperat și a fost obligat inculpatul la 1.000.000 lei cheltuieli judiciare statului. Instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt: La data de 23 aprilie 2002, în jurul orei 12,00, inculpatul aflându-se în incinta Liceului C.F.R. Craiova, s-a întâlnit cu partea vătămată T.D.O., căreia i-a reproșat că i-a adus injurii unui prieten de al său și i-a cerut să-l însoțească în toaletă, unde fiind refuzat cu un împrumut, în sumă de 300.000 lei, la buzunărit și i-a sustras un telefon mobil și suma de 30.000 lei.

Vinovăția inculpatului a fost stabilită pe baza probelor administrate, respectiv declarațiile părții vătămate, ale martorilor audiați, coroborate cu cele ale inculpatului. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul. În apelul parchetului a fost criticată sentința pentru nelegalitate, în sensul că încadrarea juridică corectă a faptei este aceea prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen. și nu cum greșit a reținut instanța încadrarea în ceea de tâlhărie calificată, pentru că fapta a fost săvârșită în public. De asemenea, se arată că toaleta liceului nu este loc public, în sensul prevăzut de art. 172 C. pen., întrucât nu este accesibil în tot timpul publicului.

În apelul său, inculpatul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că nu a săvârșit infracțiunea de tâlhărie și a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de furt, întrucât au lipsit actele de violență. Prin decizia penală nr. 87 din 20 februarie 2004, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondate, apelurile declarate. Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul G.I.A., solicitând admiterea lui și reindividualizarea pedepsei aplicată, în sensul reducerii cuantumului ei. Temeiul juridic al recursului în constituie dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. Examinând recursul Înalta Curte de Casație și Justiție constată că nu este fondat.

Din analiza materialului probator administrat în cauză, Curtea constată că instanțele de judecată au reținut în mod corect situația de fapt, stabilind în mod just vinovăția inculpatului, iar încadrarea juridică pentru fapta săvârșită, fiind legală și temeinică. Cât privește individualizarea pedepsei aplicată, Curtea, constată că aceasta s-a făcut în conformitate cu prevederile art. 72 C. pen. Au fost avute în vedere criteriile generale de stabilire și aplicare a pedepsei referitoare la pericolul social concret al faptei săvârșite, la împrejurarea în care inculpatul a acționat și la persoana acestuia, necunoscut cu antecedente penale, cât și conduita procesuală, astfel că pedeapsa de 5 ani aflată la limita minimului special prevăzut de lege, este în măsură se asigure reeducarea inculpatului în spiritul valorilor sociale încălcate, asigurând astfel și realizarea scopului sancțiunii penale, astfel cum este prevăzut în art. 52 C. pen.

Pentru aceste motive și constatând din oficiu că nu sunt alte motive de casare, Curtea urmează să respingă recursul, ca nefondat. Recurentul va fi obligat să plătească statului cheltuieli judiciare, onorariul pentru apărarea din oficiu, avansându-se din fondul Ministerului Justiției. Văzând dispozițiile art. 385 15 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.I.A. împotriva deciziei penale nr. 87 din 20 februarie 2004 a Curții de Apel Craiova. Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 septembrie 2004.