ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2360/2005

Asupra contestației în

anulare;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 8563/2004,

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondat, recursul declarat

de către reclamanta A.F., împotriva sentinței civile nr. 423/2004, pronunțată

de Curtea de Apel Oradea.

Pentru a pronunța această

hotărâre, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut, ca fiind legală și

temeinică, sentința de respingere a cererii privind stabilirea calității de

beneficiară a Legii nr. 189/2000, a reclamantei, determinat de faptul

nedovedirii cu certitudine a locului refugiului și a perioadei acestui refugiu.

Împotriva acestei decizii, a

formulat contestație în anulare, reclamanta A.F., criticând-o pentru motive de

netemeinicie, decurgând din greșita apreciere a probelor dosarului și greșita

interpretare a prevederilor Legii nr. 189/2000.

În drept, contestația nu a

fost motivată.

Examinând cererea

contestatoarei, se constată că aceasta este nefondată și totodată, nu

îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 317 sau 318 C.

proc. civ.

Astfel, hotărârea criticată

de către contestatoare, a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor

procedurale referitoare, atât la citarea părților, cât și la competența

materială a instanței.

În ce privește fondul

cauzei, eventualele erori de judecată pe care le reclamă aceeași contestatoare,

nu pot formula obiectul analizei în cadrul contestației în anulare.

Pe cale de consecință,

nefiind îndeplinite condițiile legale privind admisibilitatea unei astfel de

căi extraordinare de atac, contestația de față va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în

anulare formulată de A.F. împotriva deciziei nr. 8563 din 29 noiembrie 2004,

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 aprilie 2005.