ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2360/2005

Asupra contestației în anulare; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 8563/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondat, recursul declarat de către reclamanta A.F., împotriva sentinței civile nr. 423/2004, pronunțată de Curtea de Apel Oradea. Pentru a pronunța această hotărâre, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut, ca fiind legală și temeinică, sentința de respingere a cererii privind stabilirea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, a reclamantei, determinat de faptul nedovedirii cu certitudine a locului refugiului și a perioadei acestui refugiu. Împotriva acestei decizii, a formulat contestație în anulare, reclamanta A.F., criticând-o pentru motive de netemeinicie, decurgând din greșita apreciere a probelor dosarului și greșita interpretare a prevederilor Legii nr. 189/2000.

În drept, contestația nu a fost motivată. Examinând cererea contestatoarei, se constată că aceasta este nefondată și totodată, nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 317 sau 318 C. proc. civ. Astfel, hotărârea criticată de către contestatoare, a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor procedurale referitoare, atât la citarea părților, cât și la competența materială a instanței. În ce privește fondul cauzei, eventualele erori de judecată pe care le reclamă aceeași contestatoare, nu pot formula obiectul analizei în cadrul contestației în anulare. Pe cale de consecință, nefiind îndeplinite condițiile legale privind admisibilitatea unei astfel de căi extraordinare de atac, contestația de față va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de A.F. împotriva deciziei nr. 8563 din 29 noiembrie 2004, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 aprilie 2005.