ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6429/2004

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 115 din 10 februarie 2004, Tribunalul Iași dispune următoarele:

Respinge cererea privind schimbarea încadrării juridice formulată de inculpatul B.V.

Condamnă pe inculpații:

Interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata și în condițiile art. 71 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 350 C. proc. pen., menține și prelungește măsura arestării preventive a inculpatului B.V. pentru o durată de 30 de zile de la 13 februarie 2004 până la 13 martie 2004.

În baza dispozițiilor art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 23 ianuarie 2003, la zi.

Aplică inculpatului B.V. pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru o durată de 2 ani.

Interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata și în condițiile art. 71 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului C.P., durata reținerii și arestării preventive de la 23 ianuarie 2003 până la 22 iulie 2003.

În baza dispozițiilor art. 81 C. pen., dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului L.C. pentru o durată de 2 ani și 2 luni, ce constituie termen de încercare conform art. 82 C. pen.

Atrage atenția inculpatului asupra art. 83 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului L.C. durata reținerii de 24 de ore (respectiv ziua de 23 ianuarie 2003).

În baza dispozițiilor art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 998 și art. 1003 C. civ., obligă în solidar inculpații B.V. și C.P. să plătească cu titlu de despăgubiri civile:

- suma de 12.449.235 lei părții civile Spitalul Clinic nr. 3 Iași;

- echivalentul în lei la cursul B.N.R. din ziua plății a sumei de 29,80 dolari S.U.A., părții civile Serviciul de Ambulanță jud. Iași;

- suma de 50.867.300 lei părții civile B.D.

Respinge cererea părții civile B.D., privind acordarea unei prestații periodice.

În baza dispozițiilor art. 189 C. proc. pen., s-a dispus ca onorariile apărătorilor din oficiu în sumă de 1.750.000 lei vor fi suportate din fondul special al Ministerului Justiției, urmând a fi incluse în cuantumul cheltuielilor judiciare.

În baza dispozițiilor art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen., obligă inculpații să plătească fiecare câte 2 milioane lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 450.000 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

Inculpații B.V. și C.P., L.C. și partea vătămată B.D., locuiesc în satul Cosițeni, jud. Iași.

În seara de 24 decembrie 2002, orele 21,00 –21,30, inculpatul L.C. a ieșit din casă pentru a merge cu colindul. În fața locuinței inculpatului B.V., L.C. s-a întâlnit acesta cu inculpatul C.P. și cu martorii B.I., C.M. și T.F., hotărând să meargă cu colindul prin sat. În jurul orelor 0,30 au revenit pe ulița unde locuiesc inculpații L.C., B.V. și partea vătămată B.D., îndreptându-se spre locuința familiei L.

În drum, au trecut prin fața locuinței părții vătămate B.D. și pentru că inculpatul L.C. și-a amintit că unul din fii părții vătămate îl invitase împreună cu numiții C.M., T.F. și C.G. a intrat în locuința părții vătămate, unde se aflau aceasta și martorii B.V., B.V. și T.M.

Inculpații B.V., C.P. și martorul B.I., au rămas în drum.

În timp ce colindătorii se aflau în locuința părții vătămate B.D., fiul acestuia, numitul B.V. a ieșit din casă și văzându-l în drum pe inculpatul B.V. a început să se certe cu acesta, cei doi adresându-și reciproc injurii.

În acel moment, toți cei care se aflau în locuința părții vătămate, au ieșit în drum pentru a vedea ce se întâmplă.

Numitul B.V. a intrat în casă, a luat o sabie și a ieșit în drum, îndreptându-se spre inculpatul B.V., însă au intervenit inculpații L.C. și C.P. care l-au prins de mâini pe B.V., moment în care inculpatul B.V. a pulverizat cu spray paralizant. A intervenit și partea vătămată B.D., însă inculpatul B.V. i-a pulverizat și acestuia spray paralizant în ochi, după care a fugit spre locuința numitului L.C.

Ulterior, inculpații L.C. și C.P. și martorii B.I., C.M. și T.F. au intrat în curtea locuinței lui L.C., unde se afla și inculpatul B.V. și unde au rămas aproximativ o oră, după care au plecat, îndreptându-se spre locuința inculpatului B.V.

Din nou, inculpații și martorii C.M., T.F. și B.I. au trecut prin fața locuinței părții vătămate B.D.

În momentul în care se aflau la o distanță de circa 20 metri de locuința părții vătămate B.D., numitul B.C. l-a strigat pe C.M. Acesta a vrut să se întoarcă pentru a vorbi cu B.C., însă a fost împiedicat de inculpatul C.P. De altfel, C.P. a luat din mâna lui C.M. o bucată de cablu electric (cu metal în interior) cu lungimea de 60 cm și grosimea de 30-35 mm.

S-au oprit în acel loc, iar de ei s-au apropiat B.C. și partea vătămată B.D.

Între inculpatul C.P. și partea vătămată B.D. a avut loc o discuție contradictorie. Totodată, inculpatul C.P. l-a lovit cu pumnul în față pe B.C., acesta căzând la pământ, după care inculpatul C.P. a fugit înspre locuința inculpatului B.V.

În acest timp, în drum au ieșit și ceilalți fii ai părții vătămate B.D., respectiv B.V., având în mână o lopată B.C. cu o sapă și B.V. cu o furcă.

După ce inculpatul C.P. l-a lovit pe B.C. și a fugit, după ei au fugit și ceilalți, inculpații și martorul B.I., însă acesta din urmă a alunecat și a căzut la pământ. Numiții C.M. și T.F. au rămas lângă o fântână, situată peste drum de locuința părții vătămate B.D.

După ce B.I. a căzut la pământ, de el s-a apropiat fiii părții vătămate B.V., B.C. și B.N., care, cu obiectele pe care le aveau în mână au început să-l lovească pe acesta. Din acest motiv, inculpații L.C. și B.V. s-au întors, intervenind în apărarea lui B.I., împrejurare în care a fost și inculpatul L.C. lovit peste mână și picior și de către B.V. Ca răspuns, inculpatul L.C. a luat o furcă cu intenția de a-l lovi pe Bălan Valentin, însă a intervenit partea vătămată B.D., pe care a lovit-o peste mână.

În acest timp, inculpatul B.V., cu un par, a lovit pe partea vătămată B.D. în cap, fără ca acesta să fi făcut vreun gest din care să rezulte intenția de a-l lovi pe inculpat, iar în urma loviturii primite, partea vătămată a căzut la pământ. S-a apropiat de partea vătămată și inculpatul C.P. și când acesta a încercat să se ridice, inculpatul C.P. a lovit-o cu piciorul în față și piept și apoi cu un cablu metalic peste picior.

După aceasta, inculpații au părăsit locul faptei, partea vătămată B.D. fiind ajutată de martorii T.M.I. și C.M.I. să ajungă acasă.

Din certificatul nr. 82 din 14 ianuarie 2003 emis de I.M.L. Iași, rezultă că partea vătămată a prezentat un politraumatism obiectivat prin plagă contuză, echimoze, fractură închisă cominutivă cu înfundare frontală stânga, hematom extradural, fractură maleolă peronieră și marginală post, contuzie cerebrală medie, leziuni ce s-au putut produce prin loviri active cu corpuri și mijloace contondente și pot data din 24 decembrie 2002.

S-a concluzionat că partea vătămată necesită pentru vindecarea traumatismului cranio-cerebral 30-35 zile, cu precizarea că, leziunile au fost la momentul producerii și prin ele însele de natură să pună în pericol viața victimei, iar pentru traumatismul membrului inferior stâng necesită 65-70 zile de incapacitate de muncă pe această perioadă. Lipsa de substanță osoasă i-a conferit părții vătămate infirmitate fizică permanentă și o invaliditate de 15 %.

Sentința a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, de partea civilă B.D. și de inculpații B.V. și C.P.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași a criticat sentința primei instanțe sub aspectul laturii civile, invocând nelegalitatea și netemeinicia ei.

Astfel, s-a criticat faptul că, în dispozitivul hotărârii, instanța de fond nu a indicat decât generic cu expresia despăgubiri civile, titlul cu care a obligat inculpații la suma de 50.867.300 lei către partea vătămată B.D., deși acțiunea civilă a părții vătămate a fost defalcată în daune morale și materiale, astfel că era necesar ca și dispozitivul hotărârii să precizeze dacă suma acordată constituie daune morale sau materiale.

Al doilea motiv de apel vizează soluția de respingere a cererii privind prestațiile periodice pe care o consideră greșită, întrucât acordarea prestațiilor periodice nu se bazează pe acoperirea unei pagube produse deja, ci urmărește compensarea pentru viitor a deficitului material ce-l va suferi partea vătămată ca urmare a lipsei unui element pe care se bazau câștigurile sale.

Criticile formulate de partea civilă B.D. se referă la cuantumul daunelor morale acordate, considerând că suma de 100.000.000 lei solicitată cu acest titlu este justificată față de gravitatea suferințelor morale ce i-au fost produse.

Sub aspectul prestației periodice, a susținut că prima instanță trebuia să țină seama de gradul său de invaliditate și raportat la venitul minim pe economie să admită solicitarea sa privind acordarea unei despăgubiri periodice.

Inculpatul B.V. a susținut că situația de fapt a fost stabilită greșit de prima instanță, întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă că el ar fi aplicat părții vătămate lovitura ce i-a pus în primejdie viața.

A susținut, de asemenea, că încadrarea juridică a faptei este greșită, el nu a avut intenția de a suprima viața victimei, însă a acționat violent sub imperiul unei stări de temere pentru viața sa, fiind înconjurat de fiii părții vătămate, amenințat de aceștia.

În aceste condiții, consideră că încadrarea juridică a faptei este cea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 C. pen., cu reținerea legitimei apărări sau a scuzei provocării.

Totodată, apelantul a solicitat, în raport de circumstanțele personale, reducerea cuantumului pedepsei aplicate.

Cel de-al doilea inculpat a criticat soluția de condamnare dispusă de prima instanță, considerând că probele administrate nu confirmă vinovăția sa în comiterea faptei, autorii agresiunii exercitate asupra părții vătămate fiind inculpații B.V. și L.C.

În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei și aplicarea art. 81 C. pen.

Prin decizia penală nr. 335 din 5 octombrie 2004, Curtea de Apel Iași, admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și de partea civilă B.D., împotriva sentinței penale nr. 115 din 10 februarie 2004, pronunțată de Tribunalul Iași, pe care o desființează, în parte, în latura civilă.

Rejudecând cauza în limitele menționate:

Înlătură dispoziția privind respingerea cererii părții civile B.D. de acordare a prestației periodice și în consecință obligă în solidar inculpații B.V. și C.P. să plătească părții civile B.D. câte 262.500 lei lunar, începând cu data de 24 decembrie 2002 și până la încetarea stării de nevoie, cu titlu de prestație periodică.

Înlătură dispoziția privind obligarea inculpaților B.V. și C.P. la plata sumei de 50.867.300 lei către partea civilă B.D.

Obligă în solidar inculpații B.V. și C.P. să plătească părții civile B.D. suma de 867.300 lei cu titlu de daune materiale și suma de 50.000 lei, reprezentând echivalentul bănesc al daunelor morale.

Înlătură dispoziția privind obligarea în solidar a inculpaților B.V. și C.P. la plata sumei de 12.449.235 lei părții civile Spitalul Clinic nr. 3 Iași și dispune obligarea celor doi inculpați în solidar la plata sumei de 12.449.235 lei către C.A.S. Iași, plus dobânda legală aferentă începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a sumei.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

II. Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații B.V. și C.P., împotriva aceleiași sentințe penale.

Menține starea de arest a inculpatului B.V. căruia îi deduce din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive și după data de 10 februarie 2004.

Obligă inculpatul B.V. să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, în care a fost inclus onorariul de 400.000 lei pentru apărătorul din oficiu, ce va fi suportat din fondurile statului.

Obligă inculpatul C.P. să plătească statului suma de 400.000 lei, cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța astfel s-a reținut că, prima instanță a administrat în cauză toate probele necesare aflării adevărului cu privire la fapte și împrejurările cauzei, precum și la persoana făptuitorilor.

Pe baza materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților B.V., C.P. și L.C., procedând la o justă încadrare în drept a faptelor comise.

S-a constatat din coroborarea tuturor probelor, rezultând din ansamblul mijloacelor de probă dispuse și administrate în faza de cercetare penală, cât și în mod direct, nemijlocită celei judecătorești efectuate în primă instanță, că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată.

Cât privește individualizarea pedepselor, curtea constată că prima instanță a făcut o justă apreciere a cuantumului pedepselor aplicate, cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se impune reducerea lor.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța de apel constată că prevederile art. 14 C. proc. pen. și art. 998 și art. 999 C. civ., impun ca, pentru o justă și integrală despăgubire a victimei, inculpații să fie obligați pe lângă acoperirea pagubei materiale și plata unor daune morale și la plata unei despăgubiri periodice către partea vătămată căreia i s-a cauzat o invaliditate permanentă.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpații B.V. și C.P.

Inculpatul B.V. a solicitat reținerea dispozițiilor art. 44 C. pen. privind legitima apărare iar în subsidiar, reducerea pedepsei.

Inculpatul C.P. a solicitat achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) susținând că nu el a săvârșit fapta pentru care a fost condamnat iar în subsidiar a solicitat reducerea pedepselor aplicate.

Examinând cauza în raport de motivele invocate analizate prin prisma dispozițiilor art. 385

9

pct. 14 și 17

1

C. proc. pen., cât și din oficiu potrivit dispozițiilor alin. (3) al aceluiași articol, constată că recursurile sunt nefondate.

Astfel, cum pe larg s-a motivat de instanța de fond și apoi de cea de apel, probele administrate în cauză conduc indubitabil la concluzia că inculpatul B.V. în noaptea de 24 decembrie 2002 a aplicat o lovitură de par în cap părții vătămate B.D., cauzându-i leziuni ce i-au pus viața în pericol, iar inculpatul L.C., în aceeași noapte, a lovit aceeași parte vătămată cu o furcă peste mâna stângă, cauzându-i suferințe fizice. Coborându-se declarațiile inculpaților cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv declarațiile părții vătămate B.C., B.V., de declarațiile martorilor și certificatul medico-legal se constată că s-a făcut o corectă analiză și justă evaluare a probelor, iar încadrarea juridică dată faptelor este corectă.

Nu se justifică aplicarea dispozițiilor legitimei apărări privind pe inculpatul B.V. dat fiind împrejurarea că probele administrate indică faptul că inculpatul a fost acela care l-a agresat inițial pe partea vătămată, pulverizându-i acestuia spray paralizant în ochi fără motiv.

Nici reducerea pedepselor nu se impune, individualizarea făcându-se cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., de altfel inculpatului B.V. reținându-i-se circumstanțe atenuante în raport de datele ce caracterizează persoana acestuia.

Cum, examinând cauza din oficiu nu se constată motive care să conducă la casarea hotărârilor, urmează ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să se respingă ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.V. și C.P. împotriva deciziei penale nr. 335 din 5 octombrie 2004  a Curții de Apel Iași, secția penală.

Deduce perioada reținerii și arestării preventive pentru inculpatul B.V. de la 23 ianuarie 2003 la 2 decembrie 2004.

Obligă recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 1.600.000 lei fiecare, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru ambii inculpați, în sumă de câte 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2 decembrie 2004.