ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 624/2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 624/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 178

din 26 martie 2004, Tribunalul Galați în dosarul nr. 1224/2004, au fost

condamnați inculpații:

- T.M.L. la 17 ani și 6 luni

închisoare și la pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute

de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata de 5 ani, pentru săvârșirea

infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., cu aplicarea

art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 113 alin. (3)

C. pen., inculpatul a fost obligat la tratament medical până la însănătoșire.

- M.M.

la 3 ani închisoare și la pedeapsa

complimentară a interzicerii exercitării drepturilor, prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de omor,

prevăzută de art. 174 alin. (1), cu aplicarea art. 74 lit. a), b) și c),

raportat la art. 76 lit. a) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., li

s-a aplicat inculpaților și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării

drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

Conform art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest și, în baza art. 88 C. pen., li s-a dedus

din pedepsele aplicate durata arestării preventive de la 19 ianuarie 2003,

pentru inculpatul T.M.L. și de la 21 ianuarie 2003, pentru inculpatul M.M.

În baza art. 14 C. proc.

pen., art. 998 și art. 1003 C. civ., inculpații au fost obligați, în solidar să

plătească părții civile A.M. suma de 40.000.000 lei, cu titlu de despăgubiri

civile.

În conformitate cu

dispozițiile art. 189 și art. 191 C. proc. pen., inculpații au fost obligați la

câte 6.500.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.

S-a dispus ca suma de

1.400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorii din oficiu, să se

avanseze din fondul Ministerului Justiției către B.A. Galați.

Pentru a hotărî astfel,

prima instanță a reținut următoarele:

Inculpații au fost prieteni

cu victima S.I. și cu martorii S.L. și C.E., și obișnuiau să consume în mod

frecvent băuturi alcoolice la locuința inculpatului M.M. Urmare a consumului de

alcool și a unor discuții contradictorii, uneori discuțiile degenerau în acte

de violență.

La data de 17 ianuarie 2003,

victima s-a întâlnit cu martorul B.M. și împreună au consumat băuturi alcoolice

la un bar din micro 39. În jurul orelor 18,30, cei doi au hotărât să-l viziteze

pe inculpatul M.M., pentru a continua să consume băuturi alcoolice și, în acest

scop, martorul B.M. a cumpărat 4 sticle cu votcă.

În locuința inculpatului

M.M. se afla inculpatul T.M.L. și victima S.I., și cu toții au consumat votcă,

după care, în jurul orelor 21,30, martorul B.M. a plecat la locuința sa,

rămânând în continuare cei doi inculpați și victima.

Aceștia au continuat să

consume băuturi alcoolice (votcă) în sufragerie și priveau la televizor.

În jurul orelor 22,00, pe

fondul consumului de alcool între inculpatul T.M.L. și victima S.I., au apărut

discuții contradictorii, care au degenerat într-un conflict violent.

Deranjat de unele afirmații

făcute de victimă în legătură cu fiica inculpatului T.M.L. (potrivit

susținerilor acestuia), acesta a împins cu forța victima care a căzut pe spate

cu tot cu scaun, cu capul orientat spre ușa dintre hol și sufragerie, și cu

picioarele spre ferestrele sufrageriei.

În continuare inculpatul

T.M.L., s-a ridicat de pa scaunul său și a început să-l lovească violent și în

mod repetat pe S.I., cu picioarele în zona toracică. Cu toate că victima a

început să sângereze la față, inculpatul a continuat să o lovească în mod

repetat și cu o mare intensitate în zona feței și a toracelui.

Inculpatul M.M. care se afla

și el sub influența băuturilor alcoolice, la momentul declanșării conflictului

cu violență de către inculpatul T.M.L. asupra victimei, se afla pe pat și s-a

ridicat, a mers la victimă și i-a aplicat și el câteva lovituri cu pumnul în

zona feței. Văzând că acesta sângerează, i-a cerut inculpatului T.M.L. să nu-l

mai lovească.

Acesta din urmă nu a încetat

agresiunea asupra victimei și a continuat să o lovească cu picioarele în zona

toracică, după care s-a aplecat asupra ei, a lovit-o cu pumnii în cap. În timp

ce victima încă mai încerca să se apere cu mâinile de loviturile primite de la

inculpați, T.M.L., cu talpa piciorului i-a comprimat fața între peretele și

pardoseala (pe colț) acoperită cu linoleum a camerei.

Urmare loviturilor primite

victima S.I., a intrat în stare de inconștiență, împrejurare în care inculpatul

T.M.L. a fost din nou rugat de inculpatul M.M. să nu-l mai lovească, întrucât

victima nu mai mișca.

Față de această situație

inculpatul M.M. i-a cerut inculpatului T.M.L. să ia victima și să o transporte

afară, oriunde, ceea ce inculpatul T.M.L. a făcut, după ce în prealabil a ieșit

și s-a asigurat că nu este nimeni în preajmă să-l vadă.

Victima a fost scoasă de

inculpatul T.M.L. din apartament și dusă în preajma blocului și lăsată între

niște garaje, unde, a doua zi a fost găsită decedată.

Împotriva acestei hotărâri,

au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpații T.M.L.

și M.M., precum și numita T.I.

În apelul parchetului numai

cu privire la inculpatul M.M., se invocă nelegalitatea și netemeinicia

sentinței sub aspectul cuantumului pedepsei și reținerii în favoarea acestuia a

circumstanțelor atenuante.

În dezvoltarea acestor

motive, se arată că pedeapsa aplicată este nelegală întrucât aplicându-i o

pedeapsă de 3 ani închisoare ca efect al recunoașterii circumstanțelor

atenuante, au fost încălcate dispozițiile art. 76 alin. penultim C. pen., în

conformitate cu care, în cazul în speță, pedeapsa nu putea fi coborâtă sub 3

ani și 4 luni închisoare.

Pe de altă parte, se susține

că pedeapsa este și netemeinică întrucât în cauză nu se justifica aplicarea

circumstanțelor atenuante, față de comportarea nesinceră în cursul cercetării

judecătorești și gradul sporit de periculozitate al infracțiunii comise.

Inculpatul T.M.L. a criticat

sentința sub aspectul nereținerii în favoarea sa a circumstanțelor atenuante a

provocării cât și sub aspectul injustei individualizări a pedepsei, pe care o

consideră prea mare față de împrejurările săvârșite a faptei și de situația sa

personală, el săvârșind fapta sub imperiul bolii psihice de care suferă.

La rândul său, inculpatul

M.M., declarând apel, invocă nevinovăția sa și solicită achitarea, în baza art.

11 pct. 2 lit. a), combinat cu art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

În cauză a declarat apel și

numita T.I., mama inculpatului T.M.L.

Prin decizia penală nr. 57

din 20 octombrie 2004, Curtea de Apel Galați admite apelurile declarate de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, privind pe inculpatul M.M., deținut în

Penitenciarul Galați și de inculpatul T.M.L., deținut în Penitenciarul Galați,

împotriva sentinței penale nr. 178 din 26 martie 2004, pronunțată de Tribunalul

Galați în dosarul nr. 1224/P/2003 și în consecință:

Desființează în parte

sentința penală nr. 178 din 26 martie 2004 a Tribunalului Galați și în

rejudecare:

Modifică pedeapsa principală

aplicată inculpatului T.M.L., în prezent deținut în Penitenciarul Galați, în

sensul că o reduce de la 17 ani și 6 luni închisoare la 14 ani închisoare.

Modifică pedeapsa principală

aplicată inculpatului M.M., în prezent deținut în Penitenciarul Galați, în

sensul că o majorează de la 3 ani închisoare la 5 ani închisoare.

Modifică dispoziția legală

avută la stabilirea pedepsei principale, pentru inculpatul M.M., în sensul că

în loc de art. 76 lit. a) C. pen., se va trece art. 76 alin. (2) C. pen.

Menține celelalte dispoziții

ale sentinței penale apelate.

Respinge, ca nefondat,

apelul declarat de inculpatul M.M. și ca inadmisibil apelul declarat de numita

T.I., împotriva aceleiași sentințe.

Conform art. 350 C. proc.

pen., menține starea de arest a inculpaților.

Potrivit art. 385

17

alin. (4), în referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., deduce din

pedepsele aplicate inculpaților durata arestării preventive cu începere de la

data de 19 ianuarie 2003, pentru inculpatul T.M.L. și de la data de 21 ianuarie

2003, pentru inculpatul M.M. până la data de 20 octombrie 2004, pentru ambii

inculpați.

În temeiul art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., obligă pe inculpatul M.M. la plata sumei de 1.500.000 lei și

pe apelanta T.I. la plata sumei de 300.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat în apel.

Suma de 400.000 lei,

reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în apel pentru

inculpatul T.M.L. s-a dispus a fi virată în contul Baroului Galați din

fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța astfel,

s-a reținut în esență că instanța de fond întemeindu-se pe probele administrate

care au fost complet analizate și just apreciate a reținut corect starea de

fapt și vinovăția inculpaților și, de asemenea, a dat o încadrare

corespunzătoare infracțiunii comise; că este pe deplin dovedit că în noaptea de

17 ianuarie 2003, inculpații T.M.L. și M.M., au lovit în mod repetat victima

S.I., cauzându-i leziuni ce au provocat moartea.

S-a mai reținut că nu se

justifică aplicarea în favoarea inculpatului T.M.L. a dispozițiilor art. 73

lit. b) C. pen., însă apelul acestuia este fondat sub aspectul individualizării

pedepsei. S-a apreciat că avându-se în vedere împrejurarea că inculpatul

prezintă tulburare de personalitate de tip antisocial dar are discernământ

păstrat în raport cu fapta comisă, pedeapsă mai apropiată de limita minimă este

suficientă pentru reeducarea inculpatului.

Cât privește inculpatul M.M.

s-a reținut că pedeapsa de 3 ani închisoare este nelegală, situată sub limitele

impuse de art. 76 alin. penultim C. pen.

Împotriva acestei decizii a

formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și inculpatul

T.M.L.

Parchetul a criticat decizia

sub aspectul greșitei rețineri a dispozițiilor art. 74 – art. 76 C. pen., în

favoarea inculpatului M.M., știut fiind că în aprecierea unor împrejurări ca

circumstanțe atenuante, acestea trebuiau raportate la gradul de pericol social

al faptei săvârșite, la urmările ei, la ansamblul condițiilor în care a fost

comise precum și la orice elemente privitoare la persoana făptuitorului, ori în

speță reținerea circumstanțelor atenuante, nu se justificau.

Inculpatul T.M.L. a

solicitat reducerea pedepsei aplicate, urmând a se avea în vedere boala psihică

de care suferă, precum și cuantumul pedepsei aplicate coinculpatului M.M.

Examinând cauza în raport de

criticile făcute analizate prin prisma dispozițiilor art. 385

9

pct.

14 C. proc. pen., cât și din oficiu pentru alin. ultim al aceluiași articol,

constată că recursul este nefondat.

Luând în discuție recursul

formulat de parchet se constată că acesta este nefondat, întrucât în aprecierea

aplicării circumstanțelor atenuante privind pe inculpatul M.M., instanțele au

avut în vedere toate împrejurările care pot constitui circumstanțe atenuante,

respectiv elementele privind persoana inculpatului care nu are antecedente

penale, anterior săvârșirii faptei, a avut o bună comportare în contribuția la

săvârșirea faptei, a fost mai redusă, aplicând victimei câteva lovituri cu

pumnii în zona feței, după care a cerut coinculpatului T.M.L. să înceteze

agresiunea asupra acesteia văzând că sângerează.

Nici recursul inculpatului

T.M.L. nu este fondat, pedeapsa aplicată fiind corespunzătoare gradului concret

de pericol social al faptei, împrejurările săvârșirii acesteia și persoanei

inculpatului.

Referitor la datele ce

caracterizează persoana inculpatului, se poate desprinde periculozitatea

acestuia din modul extrem de violent în care a acționat, de la un conflict

banal, lovind victima în mod repetat cu picioarele în zona feței și toracelui

chiar și după ce aceasta începuse să sângereze, iar coinculpatul i-a cerut să

înceteze agresiunea, în timp ce victima se apăra cu mâinile pentru ca în final

să-i comprime fața cu talpa piciorului, într-un colț între perete și pardoseala

acoperită cu linoleum și să o târască afară în frig lăsând-o între niște garaje

unde a doua zi a fost găsită decedată.

Edificator pentru violența

cu care inculpatul T.M.L. a acționat este raportul de constatare medico-legală

care la examenul extern constată numeroase semne de violență pe tot corpul, pe

față, pe mâini, pe torace, pe șolduri, pe genunchi, iar la examenul intern

printre multiple leziuni se enumeră contuzie cerebrală, fractură sternală,

multiple fracturi costale, rupturi pleuro-pulmonare bilaterale.

Critica inculpatului, în

sensul că nu s-a ținut seama în suficientă măsură de faptul că prezintă

tulburare de personalitate de tip antisocial nu este fondată; pedeapsa de 14

ani închisoare (redusă de la 17 ani), aplicată de instanța de apel în

condițiile în care limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se situează

între 10 și 20 ani, este corespunzătoare criteriilor de individualizare

instanța de apel dând maximă eficiență și aspectului ce vizează sănătatea

inculpatului care are discernământul păstrat în raport cu fapta comisă, dar și

stării de recidivă a acestuia.

Cum, examinând cauza din

oficiu nu se constată că sunt motive care să conducă la casarea hotărârilor,

urmează ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să

respingă ca nefondate recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și de

inculpatul T.M.L. împotriva deciziei penale nr. 571 din 20 octombrie 2004 a

Curții de Apel Galați.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului T.M.L. durata arestării preventive de la 19 ianuarie 2003 la 27

ianuarie 2005.

Obligă recurentul inculpat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul de avocat pentru

apărarea din oficiu a intimatului inculpatului M.M., în sumă de 400.000 lei, se

va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 27 ianuarie 2005.