ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 721/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 721/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 81 din 17
aprilie 2002, Tribunalul Sibiu, în baza art. 174 alin. (1), coroborat cu art. 176
alin. (1) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a condamnat pe
inculpatul H.C., la pedeapsa de 16 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de omor deosebit de grav și la pedeapsa complimentară a
interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe
o perioadă de un an de zile.
În baza art. 174 alin. (1), cu
aplicarea art. 74 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.M., la o
pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor
și un an pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64
lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpaților, exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 din
același cod.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpaților, iar în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată acestora, perioada arestului preventiv, începând cu data de
30 iulie 2001.
În baza art. 14 și 346 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., au fost obligați inculpații, în solidar, către
partea civilă M.I., la plata sumei de 4.023.000 lei, cu titlu de despăgubiri
civile și la plata sumei de 30 milioane lei, cu titlu de daune morale.
În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 2.500.000 lei, din care
750.000 lei onorariu avocat oficiu.
Pentru a pronunța această sentință,
prima instanță a reținut că inculpatul H.C. a locuit împreună cu concubina sa
aproximativ un an de zile, martora S.E., în municipiul Sibiu, într-o baracă
situată în parcarea din Bd. Corneliu Coposu, aproape de Spitalul Clinic
Județean Sibiu.
Lipsiți de mijloace de subzistență
și stăpâniți de viciul beției, pentru inculpat și concubina sa principala sursă
de venit a constituit-o colectarea fierului vechi și a deșeurilor de hârtie.
În data de 25 iulie 2001, la orele
16.00, inculpatul H.C. a vizitat pe nepotul său P.M. și pe prietenul său M.I.,
vizită pe parcursul căreia cei trei au consumat băuturi alcoolice, circa 4 kg rachiu.
Pe fondul consumului de alcool,
între inculpați și M.I. s-a produs o altercație pe parcursul căreia victima a
fost agresionată. Astfel, inculpatul P.M. i-a aplicat victimei, 2 - 3 lovituri
cu pumnii și o cazma, la nivelul capului, iar apoi în mai multe reprize,
coinculpatul H.C. a lovit-o, cu o intensitate deosebită, în zone vitale ale
organismului. Intensitatea acestor lovituri s-a soldat cu fractura sternului și
cu multiple alte fracturi costale, leziuni în urma cărora aceasta a decedat.
Din raportul de constatare
medico-legală, întocmit în cauză, a rezultat că victima a decedat datorită
insuficienței respiratorii acute, intervenită ca urmare a unui traumatism
toracic cu fractura sternului și a mai multor coaste.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția
penală, prin decizia nr. 277/A din 8 octombrie 2002, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, a casat în parte sentința
penală atacată și, după rejudecare, a majorat pedeapsa aplicată inculpatului P.M.,
de la 3 ani și 6 luni închisoare, la 6 ani închisoare.
S-au menținut celelalte dispoziții
ale sentinței penale atacate.
Au fost respinse, ca nefondate,
apelurile declarate de P.M. și H.C.
Împotriva ultimei hotărâri, cei doi
inculpați au declarat recurs, dar astăzi în ședința publică, inculpatul P.M. a
declarat că înțelege să-și retragă recursul.
Cum potrivit art. 385
4
alin.
(2), raportat la art. 369 C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor,
oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat, Curtea va lua act de
declarația inculpatului P.M.
Prin recursul declarat, inculpatul H.C.
a solicitat casarea ultimei hotărâri și, după rejudecare, achitarea sa în baza art.
11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., întrucât nu a
săvârșit fapta pentru care a fost condamnat.
Recursul declarat nu este fondat.
Situația de fapt, astfel cum a fost
reținută, rezultă din coroborarea declarațiilor date de cei doi inculpați, atât
în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de fond, precum și cu
aspectele rezultate din expertiza medico-legală ale cărei concluzii privind
moartea victimei, coincid cu agresiunile săvârșite de inculpați asupra
acesteia.
În plus, după ce au constatat că
victima a decedat, cei trei au hotărât ca P.M. să dispară din Sibiu, iar
inculpatul H.C. să o deplaseze de la locul faptei , pentru a li se pierde urma.
Drept urmare, H.D. a transportat și abandonat victima în apropierea unui bar,
des frecventat de aceasta, unde a fost descoperită două zile mai târziu.
În raport cu cele expuse, cum
vinovăția inculpaților a fost pe deplin dovedită, Curtea, în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat, recursul declarat, cu
obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
inculpatul H.C., împotriva deciziei nr. 277 din 8 octombrie 2002, a Curții de Apel Alba Iulia, ca nefondat.
Ia act că inculpatul P.M. și-a
retras recursul declarat împotriva aceleiași decizii.
Compută din pedeapsa aplicată
inculpatului H.C., durata arestării preventive, de la 30 iulie 2001, la zi.
Obligă pe fiecare inculpat să
plătească statului, 1.100.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include și
onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de câte 300.000 lei, ce va fi
avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi
13 februarie 2003.