ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.01.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 290/2003

HOTĂRÂRE
22.01.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 290/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Deliberând asupra recursurilor de

față, constată:

Prin sentința penală nr. 37 din 25

martie 2002, pronunțată de Tribunalul Giurgiu au fost condamnați următorii

inculpați:

după cum urmează:

g) C. pen., la 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt comisă în dauna

părții vătămate Șt.M.I.;

pen., la câte 2 ani închisoare pentru două infracțiuni de violare de domiciliu;

g) C. pen., la 3 ani închisoare pentru furtul comis în dauna părții vătămate

T.C.;

a) și d) C. pen., la 6 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie comisă

contra părții vătămate C.I.;

d) C. pen., la 15 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de omor deosebit de grav.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 15 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

În baza art. 83 C. pen., s-a revocat

suspendarea executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința

penală nr. 875 din 8 noiembrie 1999 a Judecătoriei Giurgiu și s-a dispus

executarea acesteia alături de pedeapsa de 15 ani închisoare, urmând ca în

final inculpatul să execute 15 ani și 6 luni închisoare.

zis B. după cum urmează:

a) și d), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la 6 ani închisoare;

c) și d), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la 15 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de

15 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen.

Conform art. 71 s-au interzis

inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a

menținut starea de arest.

Conform art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsă timpul arestării preventive de la 11 ianuarie 2001, pentru

inculpatul P.G. și de la 26 ianuarie 2001, pentru inculpatul I.G.

S-a constatat că părțile vătămate

Șt.M.I., M.N. și C.I. au declarat că nu se constituie părți civile.

A fost admisă cererea de despăgubiri

formulată de partea civilă Șt.M.I. și au fost obligați inculpații să plătească

acesteia 25.000.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare pentru victima

Șt.G.

Inculpații au fost obligați la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

În fapt s-au reținut următoarele:

inculpatul P.G. a pătruns în curtea locuinței părții vătămate Șt.M.I. și a

sustras mai multe rufe, în valoare de 200.000 lei, care erau întinse la uscat.

inculpatul a intrat în curtea locuinței părții vătămate T.C. și a sustras

dintr-un coteț 11 găini, iar de lângă acesta o țeavă de aluminiu și 2

ramificații în formă de T folosite la îmbinarea țevilor de irigație.

P.G. și I.G. au mers la locuința părții vătămate C.I.

P.G. a sărit gardul în curte de unde

a luat pe rând 3 țevi din aluminiu pe care le-a dat peste gard celuilalt

inculpat care le-a așezat pe uliță. În momentul în care se pregătea să dea

peste gard a patra țeavă, victima Șt.G., vecin cu partea vătămată, a ieșit din

casă și le-a spus celor doi inculpați să stea pe loc.

Inculpatul I.G. a fugit, fiind

urmărit de victimă, iar inculpatul P.G. a sărit gardul în spatele victimei după

care ambii inculpați au început să o lovească cu pumnii și picioarele și ca

urmare aceasta a decedat.

Prin decizia nr. 468 din 20 august

2002, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelul declarat de

procuror și a desființat în parte sentința, în sensul că a majorat pedepsele

principale aplicate inculpaților pentru infracțiunea de omor deosebit de grav

de la 15 ani la 18 ani închisoare, dispunând conform art. 34 lit. b) C. pen.,

ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare.

De asemenea, conform art. 67 C.

pen., s-a dispus degradarea militară a inculpaților.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței.

Prin aceiași decizie au fost

respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații P.G. și I.G.

S-a dispus deducerea arestării

preventive la zi și obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

Decizia a fost atacată cu recurs de

procuror și de inculpat.

Prin recursul procurorului s-a

susținut că s-a dat faptei o încadrare juridică greșită, întrucât în cauză erau

incidente și dispozițiile art. 175 lit. i) C. pen., omorul fiind comis în

public.

S-a mai arătat că aplicarea pedepsei

complimentare prevăzută de art. 67 C. pen., față de inculpatul I.G. este

nelegală și că pedepsele aplicate sunt prea blânde.

Inculpații au susținut că nu au

comis infracțiunea de omor și în subsidiar au solicitat reducerea pedepselor.

Examinând cauza în raport de

motivele de recurs invocate, dar și din oficiu, Curtea constată următoarele:

Este întemeiat primul motiv de

recurs invocat de procuror.

Astfel, din ansamblul probelor

administrate rezultă că omorul asupra victimei Șt.G. a fost comis pe stradă,

deci „în public” în sensul art. 152 alin. (1) lit. a) C. pen.

Așa fiind, greșit s-a reținut că

încadrarea juridică a faptei este cea de omor deosebit de grav prevăzută de

art. 174 și art. 176 lit. d) C. pen., și nu cea de omor calificat deosebit de

grav prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) și art. 176 lit. d) C. pen.,

împrejurare ce constituie motiv de casare conform art. 385

9

alin.

(1) pct. 17 C. proc. pen.

Este întemeiat și cel de al doilea

motiv de recurs, întrucât din actele dosarului rezultă că inculpatul I.G. nu a

efectuat stagiul militar, situație în care nu se putea aplica acestuia pedeapsa

complimentară a degradării militare.

În consecință, se constată că

decizia instanței de apel este contrară legii sub acest aspect, fiind supusă

casării conform art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

pen.

Acest motiv de casare va fi luat în

considerare și în recursul declarat de inculpatul I.G. din oficiu, în

condițiile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.

Se apreciază ca fiind întemeiat

recursul procurorului și în ceea ce privește critica referitoare la

individualizarea pedepselor aplicate inculpaților pentru comiterea infracțiunii

de tâlhărie având în vedere pericolul social ridicat al faptei determinat de

împrejurările și modalitatea în care a fost comisă și nu în ultimul rând de

persoana inculpaților.

Critica din recursurile procurorului

și inculpaților vizând pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de omor va fi

avută în vedere la stabilirea pedepsei pentru această infracțiune în încadrarea

juridică corectă.

Motivul de recurs invocat de

inculpați văzând greșita condamnare pentru infracțiunea de omor este

neîntemeiat.

Astfel, în faza de urmărire penală

inculpații au afirmat că au lovit amândoi de mai multe ori cu picioarele în

zona capului pe victima Șt.G., iar inculpatul P.G. s-a urcat și cu genunchii pe

pieptul acesteia, aplicându-i și din această poziție lovituri.

Din raportul medico-legal de

autopsie rezultă că toate leziunile constatate la autopsie au caracter vital și

s-au putut produce prin lovirea regiunii faciale cu sau de un corp dur și prin

comprimarea căilor respiratorii cu un corp dur sau semidur (mâini sau material

textil).

Cele constatate prin raportul de

autopsie se coroborează cu planșele fotografice, cu cele constatate prin

procesul-verbal din 10 ianuarie 2001, declarațiile martorilor care au văzut

victima după deces și cu cele afirmate de inculpați în cursul urmăririi penale.

În fața instanței, nejustificat,

ambii inculpați și-au schimbat poziția, fiecare dintre ei susținând că celălalt

este vinovat de moartea victimei.

Cum declarațiile inculpaților din

faza de cercetare judecătorească nu se coroborează cu alte probe administrate

în cauză, în mod corect au fost înlăturate, întrucât potrivit art. 69 C. proc.

pen., nu pot servi la aflarea adevărului.

Curtea, apreciază că este nefondat

și motivul de recurs vizând reducerea pedepselor în condițiile în care

inculpatului P.G. i s-au aplicat pedepse minime pentru infracțiunile de furt și

violare de domiciliu, iar pedepsele aplicate ambilor inculpați pentru tâlhărie

au fost apreciate, așa cum rezultă din considerentele expuse anterior, prea

blânde.

Față de cele expuse se vor admite

recursurile procurorului și al inculpatului I.G. și conform art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se vor casa hotărârile pronunțate în limitele

arătate.

Rejudecând, Curtea va majora

pedeapsa aplicată fiecărui inculpat pentru infracțiunea de tâlhărie.

În baza art. 334 C. proc. pen., se

va schimba încadrarea juridică a faptei de omor deosebit de grav în art. 174,

art. 175 lit. i) și art. 176 lit. d) C. pen., pentru inculpatul P.G. și în art.

174, art. 175 lit. c) și art. 176 lit. c) și d) C. pen., cu aplicarea art. 37

lit. b) C. pen., în ceea ce-l privește pe inculpatul I.G.

Pentru comiterea acestei infracțiuni

instanța va aplica fiecărui inculpat o pedeapsă la individualizarea căreia va

ține seama de pericolul social ridicat al faptei, determinat de împrejurările

și modalitatea concretă în care a fost comisă, de urmările produse, dar și de

persoana inculpaților, care au antecedente penale. În ceea ce-l privește pe

inculpatul I.G. se reține și faptul că acesta este recidivist și că a mai comis

anterior un omor.

Se vor înlătura dispozițiile art. 67

Se vor menține celelalte dispoziții

ale hotărârilor.

Conform art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondat recursul inculpatul P.G. care

va fi obligat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. și la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

Se va deduce la zi arestarea

preventivă pentru ambii inculpați.

Conform art. 192 alin. (3) C. proc.

pen., cheltuielile judiciare pentru inculpatul I.G. rămân în sarcina statului,

astfel încât, onorariul pentru apărătorul din oficiu desemnat acestui inculpat

se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Admite

recursurile declarate de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel București și inculpatul I.G. împotriva deciziei penale nr. 468

din 20 august 2002 a Curții de Apel București, secția I penală.

Casează decizia atacată și sentința

penală nr. 37 din 25 martie 2002 a Tribunalului Giurgiu cu privire la

încadrarea juridică a infracțiunii de omor și pedepsele aplicate, astfel:

Pentru inculpatul P.G.:

Înlătură art. 34 lit. b) C. pen.

Descontopește pedeapsa rezultantă de

18 ani și 6 luni închisoare în pedepsele componente de câte 3 ani închisoare

pentru infracțiunile prevăzute de art. 208 și art. 209 lit. g) C. pen.; câte 2

ani închisoare pentru infracțiunile prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen.; 6

ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și d)

lit. d) C. pen. și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) și

b) C. pen.

Majorează pedeapsa stabilită pentru

infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și d) C. pen., la 8 ani

închisoare.

Conform art. 334 C. proc. pen.,

schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 174 și art. 176

lit. d) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) C.

pen. și art. 176 lit. d) C. pen., text de lege în baza căruia îl condamnă pe

inculpat la 19 ani închisoare, 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen. și conform art. 67 C. pen., degradarea militară a

acestuia.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., contopește pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea de 19 ani închisoare, interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani și conform

art. 67 C. pen., degradarea militară a acestuia.

Potrivit art. 83 C. pen., revocă suspendarea

condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința

penală nr. 875 din 8 septembrie 1999 a Judecătoriei Giurgiu, care va fi

executată alături de pedeapsa aplicată în cauză, inculpatul urmând să execute

pedeapsa de 19 ani și 6 luni închisoare, interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani și conform art. 67 C. pen.,

degradarea militară.

Pentru inculpatul I.G.:

Înlătură art. 34 lit. b) C. pen.

Descontopește pedeapsa rezultantă de

18 ani închisoare în pedepsele componente de 6 ani închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și d) C. pen., cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani și degradarea

militară conf. art. 67 C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 și

art. 176 lit. c) și d) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Majorează pedeapsa aplicată pentru

infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și d) C. pen., cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la 9 ani închisoare.

Conform art. 334 C. proc. pen.,

schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 174 și art. 176

lit. c) și d) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunea

prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) și art. 176 lit. c) și d) C. pen., cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., text de lege în baza căruia îl condamnă pe

inculpat la 20 de ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., contopește pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare și pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o

durată de 5 ani.

Înlătură aplicarea pedepsei

complementare a degradării militare, prevăzută de art. 67 C. pen., pentru

inculpatul I.G.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor.

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul P.G. împotriva aceleiași decizii.

Deduce din pedepsele aplicate timpul

arestării preventive de la 26 ianuarie 2001, până la 22 ianuarie 2003, pentru

inculpatul I.G., și de la 11 ianuarie 2001, până la 22 ianuarie 2003, pentru

inculpatul P.G.

Obligă pe inculpatul P.G. la

1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit

apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu pentru apărarea inculpatului I.G., în sumă de 300.000 lei,

se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

22 ianuarie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-01-14
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 289/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 278 din 26 iulie 2004, Tribunalul Giurgiu a dispus condamnarea inculpatului C.G. la pedepsele de 15 ani închisoare, pentru săvârșirea in
ÎCCJ 2003-10-02
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4175/2003
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 318 din 23 decembrie 2002, Tribunalul Giurgiu, în baza art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., a fost conda
ÎCCJ 2003-04-17
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1987/2003
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 91 din 25 aprilie 2002, Tribunalul Caraș – Severin a condamnat pe inculpații: - B.P. la 18 ani închisoare și 8 ani interzicerea dreptu
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1334/2008
. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului S.F. de: 12 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința apelată pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută și pedepsită de art. 174 raportat
ÎCCJ 2005-11-07
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6269/2005
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 226 din 30 iunie 2005, pronunțată de Tribunalul Suceava a fost condamnat inculpatul C.G.F., la 17 ani închisoare și 5 ani interzicerea d
Sursă