ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 290/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 290/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Deliberând asupra recursurilor de
față, constată:
Prin sentința penală nr. 37 din 25
martie 2002, pronunțată de Tribunalul Giurgiu au fost condamnați următorii
inculpați:
I. P.G.
după cum urmează:
în baza art. 208 și art. 209 lit.
g) C. pen., la 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt comisă în dauna
părții vătămate Șt.M.I.;
în baza art. 192 alin. (2) C.
pen., la câte 2 ani închisoare pentru două infracțiuni de violare de domiciliu;
în baza art. 208 și art. 209 lit.
g) C. pen., la 3 ani închisoare pentru furtul comis în dauna părții vătămate
T.C.;
în baza art. 211 alin. (2) lit.
a) și d) C. pen., la 6 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie comisă
contra părții vătămate C.I.;
în baza art. 174 și art. 176 lit.
d) C. pen., la 15 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de omor deosebit de grav.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 15 ani
închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)
C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat
suspendarea executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința
penală nr. 875 din 8 noiembrie 1999 a Judecătoriei Giurgiu și s-a dispus
executarea acesteia alături de pedeapsa de 15 ani închisoare, urmând ca în
final inculpatul să execute 15 ani și 6 luni închisoare.
II. I.G.
zis B. după cum urmează:
în baza art. 211 alin. (2) lit.
a) și d), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la 6 ani închisoare;
în baza art. 174 și art. 175 lit.
c) și d), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la 15 ani închisoare și 3 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de
15 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) și b) C. pen.
Conform art. 71 s-au interzis
inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a
menținut starea de arest.
Conform art. 88 C. pen., s-a dedus
din pedeapsă timpul arestării preventive de la 11 ianuarie 2001, pentru
inculpatul P.G. și de la 26 ianuarie 2001, pentru inculpatul I.G.
S-a constatat că părțile vătămate
Șt.M.I., M.N. și C.I. au declarat că nu se constituie părți civile.
A fost admisă cererea de despăgubiri
formulată de partea civilă Șt.M.I. și au fost obligați inculpații să plătească
acesteia 25.000.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare pentru victima
Șt.G.
Inculpații au fost obligați la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
În fapt s-au reținut următoarele:
În noaptea de 8 ianuarie 2001,
inculpatul P.G. a pătruns în curtea locuinței părții vătămate Șt.M.I. și a
sustras mai multe rufe, în valoare de 200.000 lei, care erau întinse la uscat.
În noaptea de 9 ianuarie 2001,
inculpatul a intrat în curtea locuinței părții vătămate T.C. și a sustras
dintr-un coteț 11 găini, iar de lângă acesta o țeavă de aluminiu și 2
ramificații în formă de T folosite la îmbinarea țevilor de irigație.
În aceiași noapte, inculpații
P.G. și I.G. au mers la locuința părții vătămate C.I.
P.G. a sărit gardul în curte de unde
a luat pe rând 3 țevi din aluminiu pe care le-a dat peste gard celuilalt
inculpat care le-a așezat pe uliță. În momentul în care se pregătea să dea
peste gard a patra țeavă, victima Șt.G., vecin cu partea vătămată, a ieșit din
casă și le-a spus celor doi inculpați să stea pe loc.
Inculpatul I.G. a fugit, fiind
urmărit de victimă, iar inculpatul P.G. a sărit gardul în spatele victimei după
care ambii inculpați au început să o lovească cu pumnii și picioarele și ca
urmare aceasta a decedat.
Prin decizia nr. 468 din 20 august
2002, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelul declarat de
procuror și a desființat în parte sentința, în sensul că a majorat pedepsele
principale aplicate inculpaților pentru infracțiunea de omor deosebit de grav
de la 15 ani la 18 ani închisoare, dispunând conform art. 34 lit. b) C. pen.,
ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare.
De asemenea, conform art. 67 C.
pen., s-a dispus degradarea militară a inculpaților.
Au fost menținute celelalte
dispoziții ale sentinței.
Prin aceiași decizie au fost
respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații P.G. și I.G.
S-a dispus deducerea arestării
preventive la zi și obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare
către stat.
Decizia a fost atacată cu recurs de
procuror și de inculpat.
Prin recursul procurorului s-a
susținut că s-a dat faptei o încadrare juridică greșită, întrucât în cauză erau
incidente și dispozițiile art. 175 lit. i) C. pen., omorul fiind comis în
public.
S-a mai arătat că aplicarea pedepsei
complimentare prevăzută de art. 67 C. pen., față de inculpatul I.G. este
nelegală și că pedepsele aplicate sunt prea blânde.
Inculpații au susținut că nu au
comis infracțiunea de omor și în subsidiar au solicitat reducerea pedepselor.
Examinând cauza în raport de
motivele de recurs invocate, dar și din oficiu, Curtea constată următoarele:
Este întemeiat primul motiv de
recurs invocat de procuror.
Astfel, din ansamblul probelor
administrate rezultă că omorul asupra victimei Șt.G. a fost comis pe stradă,
deci „în public” în sensul art. 152 alin. (1) lit. a) C. pen.
Așa fiind, greșit s-a reținut că
încadrarea juridică a faptei este cea de omor deosebit de grav prevăzută de
art. 174 și art. 176 lit. d) C. pen., și nu cea de omor calificat deosebit de
grav prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) și art. 176 lit. d) C. pen.,
împrejurare ce constituie motiv de casare conform art. 385
9
alin.
(1) pct. 17 C. proc. pen.
Este întemeiat și cel de al doilea
motiv de recurs, întrucât din actele dosarului rezultă că inculpatul I.G. nu a
efectuat stagiul militar, situație în care nu se putea aplica acestuia pedeapsa
complimentară a degradării militare.
În consecință, se constată că
decizia instanței de apel este contrară legii sub acest aspect, fiind supusă
casării conform art. 385
9
alin. (1) pct. 17
1
C. proc.
pen.
Acest motiv de casare va fi luat în
considerare și în recursul declarat de inculpatul I.G. din oficiu, în
condițiile art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen.
Se apreciază ca fiind întemeiat
recursul procurorului și în ceea ce privește critica referitoare la
individualizarea pedepselor aplicate inculpaților pentru comiterea infracțiunii
de tâlhărie având în vedere pericolul social ridicat al faptei determinat de
împrejurările și modalitatea în care a fost comisă și nu în ultimul rând de
persoana inculpaților.
Critica din recursurile procurorului
și inculpaților vizând pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de omor va fi
avută în vedere la stabilirea pedepsei pentru această infracțiune în încadrarea
juridică corectă.
Motivul de recurs invocat de
inculpați văzând greșita condamnare pentru infracțiunea de omor este
neîntemeiat.
Astfel, în faza de urmărire penală
inculpații au afirmat că au lovit amândoi de mai multe ori cu picioarele în
zona capului pe victima Șt.G., iar inculpatul P.G. s-a urcat și cu genunchii pe
pieptul acesteia, aplicându-i și din această poziție lovituri.
Din raportul medico-legal de
autopsie rezultă că toate leziunile constatate la autopsie au caracter vital și
s-au putut produce prin lovirea regiunii faciale cu sau de un corp dur și prin
comprimarea căilor respiratorii cu un corp dur sau semidur (mâini sau material
textil).
Cele constatate prin raportul de
autopsie se coroborează cu planșele fotografice, cu cele constatate prin
procesul-verbal din 10 ianuarie 2001, declarațiile martorilor care au văzut
victima după deces și cu cele afirmate de inculpați în cursul urmăririi penale.
În fața instanței, nejustificat,
ambii inculpați și-au schimbat poziția, fiecare dintre ei susținând că celălalt
este vinovat de moartea victimei.
Cum declarațiile inculpaților din
faza de cercetare judecătorească nu se coroborează cu alte probe administrate
în cauză, în mod corect au fost înlăturate, întrucât potrivit art. 69 C. proc.
pen., nu pot servi la aflarea adevărului.
Curtea, apreciază că este nefondat
și motivul de recurs vizând reducerea pedepselor în condițiile în care
inculpatului P.G. i s-au aplicat pedepse minime pentru infracțiunile de furt și
violare de domiciliu, iar pedepsele aplicate ambilor inculpați pentru tâlhărie
au fost apreciate, așa cum rezultă din considerentele expuse anterior, prea
blânde.
Față de cele expuse se vor admite
recursurile procurorului și al inculpatului I.G. și conform art. 385
15
pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se vor casa hotărârile pronunțate în limitele
arătate.
Rejudecând, Curtea va majora
pedeapsa aplicată fiecărui inculpat pentru infracțiunea de tâlhărie.
În baza art. 334 C. proc. pen., se
va schimba încadrarea juridică a faptei de omor deosebit de grav în art. 174,
art. 175 lit. i) și art. 176 lit. d) C. pen., pentru inculpatul P.G. și în art.
174, art. 175 lit. c) și art. 176 lit. c) și d) C. pen., cu aplicarea art. 37
lit. b) C. pen., în ceea ce-l privește pe inculpatul I.G.
Pentru comiterea acestei infracțiuni
instanța va aplica fiecărui inculpat o pedeapsă la individualizarea căreia va
ține seama de pericolul social ridicat al faptei, determinat de împrejurările
și modalitatea concretă în care a fost comisă, de urmările produse, dar și de
persoana inculpaților, care au antecedente penale. În ceea ce-l privește pe
inculpatul I.G. se reține și faptul că acesta este recidivist și că a mai comis
anterior un omor.
Se vor înlătura dispozițiile art. 67
C. pen., cu privire la inculpatul I.G.
Se vor menține celelalte dispoziții
ale hotărârilor.
Conform art. 385
15
pct. 1
lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondat recursul inculpatul P.G. care
va fi obligat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. și la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
Se va deduce la zi arestarea
preventivă pentru ambii inculpați.
Conform art. 192 alin. (3) C. proc.
pen., cheltuielile judiciare pentru inculpatul I.G. rămân în sarcina statului,
astfel încât, onorariul pentru apărătorul din oficiu desemnat acestui inculpat
se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite
recursurile declarate de Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel București și inculpatul I.G. împotriva deciziei penale nr. 468
din 20 august 2002 a Curții de Apel București, secția I penală.
Casează decizia atacată și sentința
penală nr. 37 din 25 martie 2002 a Tribunalului Giurgiu cu privire la
încadrarea juridică a infracțiunii de omor și pedepsele aplicate, astfel:
Pentru inculpatul P.G.:
Înlătură art. 34 lit. b) C. pen.
Descontopește pedeapsa rezultantă de
18 ani și 6 luni închisoare în pedepsele componente de câte 3 ani închisoare
pentru infracțiunile prevăzute de art. 208 și art. 209 lit. g) C. pen.; câte 2
ani închisoare pentru infracțiunile prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen.; 6
ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și d)
C. pen.; 18 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 și art. 176
lit. d) C. pen. și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) și
b) C. pen.
Majorează pedeapsa stabilită pentru
infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și d) C. pen., la 8 ani
închisoare.
Conform art. 334 C. proc. pen.,
schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 174 și art. 176
lit. d) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) C.
pen. și art. 176 lit. d) C. pen., text de lege în baza căruia îl condamnă pe
inculpat la 19 ani închisoare, 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.
64 lit. a) și b) C. pen. și conform art. 67 C. pen., degradarea militară a
acestuia.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., contopește pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să
execute pedeapsa cea mai grea de 19 ani închisoare, interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani și conform
art. 67 C. pen., degradarea militară a acestuia.
Potrivit art. 83 C. pen., revocă suspendarea
condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința
penală nr. 875 din 8 septembrie 1999 a Judecătoriei Giurgiu, care va fi
executată alături de pedeapsa aplicată în cauză, inculpatul urmând să execute
pedeapsa de 19 ani și 6 luni închisoare, interzicerea drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani și conform art. 67 C. pen.,
degradarea militară.
Pentru inculpatul I.G.:
Înlătură art. 34 lit. b) C. pen.
Descontopește pedeapsa rezultantă de
18 ani închisoare în pedepsele componente de 6 ani închisoare pentru
infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și d) C. pen., cu
aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani și degradarea
militară conf. art. 67 C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 și
art. 176 lit. c) și d) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
Majorează pedeapsa aplicată pentru
infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și d) C. pen., cu
aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la 9 ani închisoare.
Conform art. 334 C. proc. pen.,
schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 174 și art. 176
lit. c) și d) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunea
prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) și art. 176 lit. c) și d) C. pen., cu
aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., text de lege în baza căruia îl condamnă pe
inculpat la 20 de ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.
64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., contopește pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să
execute pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare și pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o
durată de 5 ani.
Înlătură aplicarea pedepsei
complementare a degradării militare, prevăzută de art. 67 C. pen., pentru
inculpatul I.G.
Menține celelalte dispoziții ale
hotărârilor.
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de
inculpatul P.G. împotriva aceleiași decizii.
Deduce din pedepsele aplicate timpul
arestării preventive de la 26 ianuarie 2001, până la 22 ianuarie 2003, pentru
inculpatul I.G., și de la 11 ianuarie 2001, până la 22 ianuarie 2003, pentru
inculpatul P.G.
Obligă pe inculpatul P.G. la
1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit
apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Onorariul cuvenit apărătorului
desemnat din oficiu pentru apărarea inculpatului I.G., în sumă de 300.000 lei,
se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi
22 ianuarie 2003.