ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4175/2003

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 318 din 23

decembrie 2002, Tribunalul Giurgiu, în baza art. 208 alin. (1) – art. 209 alin.

(1) lit. a), g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.I. la 4 ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 319 C. pen., cu

aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a mai fost condamnat inculpatul la un an

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte.

În baza art. 211 alin. (2) lit. a),

d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., același inculpat a fost

condamnat la 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 197 alin. (2) lit. a)

și c) C. pen., a mai fost condamnat inculpatul la 10 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de viol.

În baza art. 174 și art. 175 lit. b)

C. pen. și art. 176 lit. a) și d) C. pen., același inculpat a fost condamnat la

22 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de

22 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen., s-a revocat

beneficiului suspendării condiționate, pentru pedeapsa de 3 luni închisoare,

aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 145 din 7 februarie 2001 a

Judecătoriei Giurgiu, pedeapsă ce urmează a fi executată alături de pedeapsa de

22 ani închisoare, aplicată prin prezenta sentință, în total acesta, având de

executat 22 ani și 3 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

A fost menținută starea de arest a

inculpatului deducându-se, din pedeapsa aplicată acestuia, durata arestării

preventive de la data de 18 ianuarie 2002, la zi.

în baza art. 208 alin. (1) – art.

209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., cu referire la art. 109 C. pen., a fost condamnat inculpatul I.R.F. la 3

ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 319 C. pen., cu

referire la art. 109 C. pen., același inculpat a fost condamnat la 6 luni

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte.

În baza art. 211 alin. (2) lit. a),

d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 109 C. pen., inculpatul a mai fost

condamnat la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 197 alin. (2) C. pen.,

cu referire la art. 109 C. pen., același inculpat a fost condamnat la 9 ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de viol.

În baza art. 174 și art. 175 lit. b)

C. pen. și art. 176 lit. a) și d) C. pen., inculpatul a mai fost condamnat la

12 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav și 5

ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., după

executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de

12 ani închisoare, pe care a sporit-o la 15 ani închisoare, cu aplicarea art.

71 și art. 64 C. pen.

A fost menținută starea de arest a

inculpatului, deducându-se durata arestării preventive de la data de 18

februarie 2002 la zi.

S-a luat act că părțile vătămate

I.G., N.F., R.I., S.P., C.I.G., B.I. și B.G. nu s-au constituit părți civile.

Au fost obligați inculpații în

solidar, inculpatul minor I.R.F. în solidar și cu părțile responsabile

civilmente să plătească părții civile Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie

Plastică și reparatorie și Arsuri București, suma de 183.552.819 lei

reprezentând cheltuieli de spitalizare plus dobânda legală începând cu data

rămânerii definitive a sentinței și până la achitarea integrală a debitului.

În baza 118 C. pen., s-a confiscat

de la inculpat în folosul statului, suma de 5.691.000 lei.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc.

pen., inculpații au fost obligați să plătească statului câte 7.000.000 lei

cheltuieli judiciare, din care 600.000 lei reprezintă onorariul apărătorului

din oficiu, sumă care s-a dispus a fi avansată din fondul Ministerului

Justiției, inculpatul minor I.R.F., în solidar și cu părțile responsabile

civilmente.

Pentru a pronunța această sentință,

s-a reținut, în fapt, pe baza probelor administrate, că, în noaptea de 17

decembrie 2001, inculpații I.R.F., V.I. și numitul I.M. au pătruns prin

efracție, în magazinul S.C. R. S.A. Prundu, de unde au sustras bunuri în

valoare de 261.000 lei. În aceeași noapte 17 decembrie 2001, cei trei au

pătruns, tot prin efracție, în magazinul S.C. O.R. S.R.L. Prundu, de unde au

sustras bunuri în valoare de 900.000 lei.

În noaptea de 22 decembrie 2001,

inculpații au pătruns, tot prin efracție, în locuința familiei R.I. și I. de

unde au sustras o serie de bunuri, în valoare totală de 5.000.000 lei, iar în

noaptea de 16 ianuarie 2002, cei trei au pătruns prin efracție în locuința

părții vătămate S.P. de unde au sustras suma de 312.000 lei și o serie de

bunuri, valoarea prejudiciului ridicându-se la suma de 1.200.000 lei.

Tot în noaptea de 16 ianuarie 2002,

toți trei au mers în cimitirul comunei Prundu, județul Giurgiu, la mormântul

lui N.T., care fusese înmormântat în ziua de 16 ianuarie 2002 unde, după ce au

dislocat crucea din pământ, au rupt-o, au îndepărtat pământul de pe sicriu,

fără a-l desface însă și au împrăștiat coroanele de flori. După profanarea

mormântului lui N.T., minorul sub 14 ani I.M. s-a despărțit de aceștia, plecând

ulterior spre casă.

Ulterior, cei doi inculpați au mers

la restaurant, unde, după ce au consumat câteva sticle cu bere, au hotărât să

meargă la locuința lui B.E., pentru a fura diverse bunuri, în curtea căreia au

pătruns prin escaladarea gardului, deoarece poarta era încuiată. Odată ajunși

în curte, cei doi inculpați au mers mai întâi la ușa unei camere încuiate și

după ce inculpatul I.R.F. a lovit-o cu piciorul, a reușit să o deschidă, după

care ambii inculpați au pătruns în locuință și, după ce au căutat în fiecare cameră,

au găsit în cea de la stradă o sacoșă în care era suma de 500.000 lei, după

care au pătruns într-o magazie de unde au sustras mai multe bunuri.

După ce au transportat bunurile

sustrase la sania ce o aveau pe stradă s-au reîntors la locuința victimei și,

după ce au spart cu piciorul ușa camerei în care aceasta dormea, inculpatul

V.I. a lovit-o cu pumnii până când a căzut, după care ambii inculpați au

întreținut raporturi sexuale cu femeia în vârstă de 78 ani.

După consumarea raporturilor

sexuale, cei doi inculpați au legat victima de mâini și de picioare, i-au pus

un cablu în gură, apoi le-au legat la spate, după care au tăiat-o cu un cuțit

pe față și pe picioare pentru a o determina pe aceasta să le spună unde sunt

ascunși banii, bătrâna indicându-le acestora o geantă în care ținea suma de

6.500.000 lei.

După ce au luat banii, inculpații

s-au hotărât să-i dea foc, scop în care inculpatul I.R.F. a luat o pereche de

galoși din cauciuc și ziare, pe care le-a aprins sub patul pe care se afla

victima legată, iar după ce același inculpat a acoperit-o cu preșuri, le-a

aprins cu ajutorul unui spray în jetul căruia ținea o lumânare, B.E. fiind

cuprinsă astfel de flăcări, atât de sub pat, cât și de textilele aprinse ce se

găseau asupra sa.

În jurul orelor 2,00, trecând pe

uliță, numiții B.I., B.A., C.M. și C.M., au observat flăcări în interiorul unei

camere a locuinței numitei B.E., au pătruns în curte pentru a-i acorda ajutor,

cei doi inculpați fiind surprinși de martorii care nu au reușit însă să-l

rețină decât pe inculpatul V.I.

Ca urmare a leziunilor cauzate

numitei B.E. (traumatism toracic cu fractură de stern, fracturi costale

hemitoracic bilateral și arsuri de gradul III și IV pe circa 25 % din suprafața

corpului) aceasta a decedat la data de 23 februarie 2003, conform raportului

medico legal nr. A 3/337/02/09.2002.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, prin decizia nr. 256 A din 6 mai 2003 a respins, ca nefondate,

apelurile inculpaților I.R.F. și V.I., cu obligarea acestora la plata

cheltuielilor judiciare.

Împotriva ultimei hotărâri cei doi

inculpați au declarat recurs, solicitând casarea acesteia și, după rejudecare,

reducerea pedepselor aplicate, pe care le consideră prea severe.

Recursurile declarate nu sunt

fondate.

La individualizarea pedepselor,

instanțele, în mod corect, au ținut seama, potrivit art. 72 C. pen., de gradul

de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana inculpaților, precum și de

împrejurările care, în speță, agravează răspunderea penală.

Astfel, inculpații au săvârșit faptele,

după o înțelegere prealabilă, acționând în grup, în timpul nopții, realizând,

conștient, că lăsarea întunericului și conjugarea eforturilor permit

desfășurarea activității infracționale în mai bune condiții că, în același timp

se asigură și clandestinitatea acestei activități și se permite, în același

timp, retragerea, în siguranță, de la locul săvârșirii infracțiunilor.

Periculozitatea inculpaților rezultă

și din cruzimea ieșită din comun avută față de victimă, femeie în vârstă de 78

ani, singură și lipsită de apărare, după ce au violat-o pe rând, au legat-o de

mâini și de picioare, forțând-o să le spună unde sunt banii. După ce le-a

îndeplinit și această dorință, i-au astupat gura iar, apoi au tăiat-o cu un

cuțit pe față, mâini și picioare, timp în care o loveau în continuare. Apoi

i-au dat foc la păr, i-au pus obiectele aprinse pe corp, pentru ca, în final,

să-i dea foc, împrejurări care conferă faptei un caracter odios.

Pe de altă parte, atitudinea

procesuală a inculpaților a fost total necorespunzătoare schimbându-și sau

revenind asupra declarațiilor date, în contradicție cu probele administrate în

cauză.

Având în vedere cele expuse, se

constată că hotărârile atacate sunt legale și temeinice, neexistând nici un

motiv pentru reducerea pedepselor, care, au fost corect individualizate, motiv

pentru care, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., vor

fi respinse, ca nefondate, recursurile declarate, cu obligarea inculpaților la

plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, declarate de

inculpații I.R.F. și V.I. împotriva deciziei penale nr. 256 din 6 mai 2003 a

Curții de Apel București, secția II penală.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților durata arestării preventive de la 18 ianuarie 2002, până la 2

octombrie 2003, pentru fiecare inculpat.

Obligă inculpații la cheltuieli

judiciare către stat, în sumă de câte 1.500.000 lei fiecare, din care

onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 400.000

lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 2

octombrie 2003.