ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1674/2012

Asupra cererii de revizuire de față : La data de 23 martie 2010, reclamantul M.D. a chemat în judecată pe pârâtul Registrul Auto Român București, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună constatarea nulității absolute a deciziei nr. 75 din 3 martie 2010, prin care a fost concediat și reîncadrarea în postul deținut anterior și la plata despăgubirilor echivalente cu drepturile salariale majorate și indexate pentru perioada 4 martie 2010, data reintegrării efective pe post.

Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința nr. 3994 din 6 octombrie 2010, a admis excepția tardivității emiterii deciziei de concediere, a anulat decizia și a dispus reîncadrarea contestatorului pe postul deținut anterior și a obligat pârâta la o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul de la data încetării contractului de muncă și până la data reîncadrării efective. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Regia Autonomă Registrul Auto Român, iar Curtea de Apel Craiova, secția II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, prin decizia nr. 1196 din 10 februarie 2011 a admis recursul declarat de intimată, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

La data de 22 martie 2010, reclamantul M.D. a chemat în judecată pe pârâtul Registrul Auto Român București, pentru ca prin sentința ce se pronunța să se dispună constatarea nulității absolute a deciziei nr. 75 din 3 martie 2010 prin care a fost concediat și să oblige intimata la reîncadrarea pe postul deținut anterior și la plata despăgubirilor echivalente cu drepturile salariale majorate și indexate pentru perioada 4 martie 2010, data reintegrării efective pe post. Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 5998 din 15 aprilie 2011 a admis în parte contestația formulată de M.D., a anulat decizia nr. 75 din 3 martie 2010 emisă de pârâtă și a respins celelalte capete de cerere.

Contestatorul M.D. a formulat recurs împotriva sentinței sus evocată, iar Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, prin decizia nr. 9521 din 10 noiembrie 2011 a admis recursul reclamantului, a modificat sentința în sensul că a admis în totalitate contestația și a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior concedierii și a obligat pârâta să plătească despăgubirea egală cu salariile indexate, majorate și actualizate și a celorlalte drepturi de care ar fi putut beneficia salariatul . Împotriva acestei decizii a formulat la data de 14 noiembrie 2011 cerere de revizuire REGIA AUTONOMĂ REGISTRUL AUTO ROMÂN BUCUREȘTI, în temeiul motivului de nelegalitate prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., prin care a solicitat admiterea cererii, anularea deciziei nr. 9521 din 10 noiembrie 2011 a Curții de Apel Craiova. În motivarea cererii, revizuenta a arătat că există contradicție între decizia nr. 9521/2011 a Curții de Apel Craiova, pronunțată în dosar nr. 4030/63/2010 și decizia nr. 6694/2010 a Curții de Apel Craiova, pronunțată în dosarul nr. 6768/63/2010, întrucât în ambele dosare au figurat aceleași părți, în aceeași calitate, între cele două dosare existând identitate de părți, ambele dosare având ca obiect un litigiu de muncă. Chiar dacă au fost contestate două decizii de concediere diferite, nu se poate face abstracție de faptul că între angajator și intimat a existat un singur contract de muncă.

Potrivit jurisprudenței, s-a apreciat că pentru a exista identitate de obiect între cele două acțiuni, este suficient să rezulte scopul final urmărit de reclamant care este același în ambele decizii. În continuare revizuenta arată că decizia atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 2832 din 11 iunie 2010 a Tribunalului Dolj, fiind îndeplinite condițiile cerute de art. 322 pct.7 C. proc. civ. Prima condiție o constituie existența a două hotărâri potrivnice, condiție îndeplinită, în considerentele celor două decizii existând măsuri care nu se pot aduce la îndeplinire. Revizuenta prezintă în continuare istoricul raporturilor de muncă dintre Regia Autonomă Registrul Auto Român și intimatul M.D.

și istoricul dosarului nr. 4030/63/2010, care nu vor fi prezentate de către instanța de recurs. Cererea de revizuire este inadmisibilă. Din analiza cererii se revizuire, așa cum a fost formulată, se constată că se solicită revizuirea unei hotărâri soluționată in mod irevocabil de către o instanță de recurs, prin analizarea fondului cauzei, intr-o contestație formulată împotriva deciziei nr. 372 din 4 septembrie 2009, emisă de către Regia Autonomă Registrul Auto Român, prin care a fost dispusă încetarea contractului individual de muncă, având in vedere contrarietatea considerentelor deciziei nr. 6694 din 21 decembrie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, cu dispozițiile cuprinse în decizia nr. 9521 din 10 noiembrie 2011 a Curții de Apel Craiova.

Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, in aceeași pricina, intre aceleași persoane, având aceeași calitate. În situația de față, litigiile soluționate de Curtea de Apel Craiova au avut obiect diferit, în sensul că litigiul soluționat de Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 9521 /2011, a avut ca obiect anularea deciziei de concediere nr. 75 din 3 martie 2010, iar litigiul soluționat de Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. 6694/2010 a avut ca obiect anularea deciziei de concediere nr. 372/2009, astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute in art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. Între cele două pricini există identitate de părți, dar nu și identitate de obiect și cauză, și, ca urmare nu sunt îndeplinite condițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.. Argumentul utilizat in sprijinul admisibilității cererii de revizuire potrivit căruia scopul celor două cereri de chemare în judecată este același este irelevant, lipsa identității de obiect nu poate fi reținută, întrucât executarea hotărârilor este posibilă, cele două hotărâri, pretins a fi potrivnice, nu au creat o situație juridică anormală. In concluzie, fata de cele de mai sus, având in vedere ca in speța de față nu poate fi vorba de hotărâri potrivnice, atâta timp cât între deciziile instanței de recurs nu există contrarietate, întrucât acestea nu conțin elementele caracteristice pentru existența lucrului judecat, obiectul litigiilor fiind diferit, astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., astfel că, cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta REGIA AUTONOMĂ - REGISTRUL AUTO ROMÂN BUCUREȘTI împotriva deciziei nr. 9521 din 10 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2012.