ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.02.2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 384/2015

HOTĂRÂRE
10.02.2015
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 384/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra cererii de

revizuire de față, constată următoarele:

Prin

contestația înregistrată la data de 19 februarie 2013, contestatorul L.I. a

chemat în judecată pe intimata SC T. Craiova SRL, solicitând instanței ca, prin

sentința ce se va pronunța, să-i admită contestația, să constate nulitatea

absolută a Deciziei nr. 20 din 5 februarie 2013, să dispună reîncadrarea

contestatorului pe postul deținut anterior cu plata drepturilor salariale

majorate, indexate și reactualizate și cu plata celorlalte drepturi de care ar

fi beneficiat pe perioada cuprinsă între data concedierii și data reîncadrării

propriu-zise, să oblige pe intimată la plata contribuției aferente drepturilor

salariate datorate către bugetul asigurărilor sociale de stat și la bugetul

fondurilor speciale, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentința civilă

nr. 7750 din 5 decembrie 2013, Tribunalul Dolj a respins contestația formulată

de contestatorul L.I. în contradictoriu cu intimata SC T. Craiova SRL.

Prin Decizia nr. 1875

din 14 mai 2014, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins, ca

nefondat, apelul declarat de contestatorul L.I. împotriva hotărârii instanței

de fond.

Pentru a decide

astfel, instanța de apel a constatat că la dosarul de fond este depus înscrisul

"convocare" ce poarta, ca dată de înregistrare, 24 ianuarie 2013.

Acesta menționează

data, ora și locul convocării salariatului, scopul "invitației" fiind

acela de "a oferi relații în legătură cu referatul din 21 ianuarie 2013,

prin care au fost sesizate o serie de nereguli în activitatea desfășurată la

locul de muncă."

Pe acest înscris, ce

poartă semnătura de primire a petentului, există mențiunea că salariatul

convocat are dreptul să formuleze și să susțină "toate apărările" în

favoarea sa.

Din "Nota

explicativă" depusă la dosarul de fond, rezultă că petentul s-a prezentat

la cercetarea disciplinară, nu a formulat nicio obiecțiune și, deși i se

adusese la cunoștință că are acest drept chiar prin convocare, nu a solicitat

asistarea sa de către un reprezentat al sindicatului al cărui membru este.

A recunoscut, fără a

formula apărări, că în ziua de 20 ianuarie 2013 nu s-a prezentat "la tură

conform graficului la CT 97/73" și a motivat că a avut probleme familiale,

menționând că "știu că am făcut o greșeală și pe viitor nu o să se mai

întâmple".

Din coroborarea

tuturor acestor împrejurări a rezultat că nu pot fi reținute ca fiind fondate,

criticile apelantului privitoare la neregularitățile convocării sale pentru

cercetarea prealabilă, la încălcarea dreptului său la apărare ori lipsa

menționării motivelor pentru care au fost înlăturate apărările sale.

Curtea de Apel a

reținut că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că atât nota explicativă,

cât și declarațiile celorlalți salariați au fost date la data de 31 ianuarie

2013, susținerile petentului privitoare la data de 21 ianuarie 2013 nefiind

susținute de materialul probator administrat în cauză.

În același timp, s-a

avut în vedere că nemenționarea expresă în decizie a datei la care s-a efectuat

cercetarea prealabilă, precum și necomunicarea unui exemplar al raportului de

cercetare disciplinară nu afectează de nelegalitate nici procedura și nici

decizia contestată în cauza de față.

În ceea ce privește

susținerea modificării de către angajator a datelor de întocmire a unor

documente pentru a se da o aparență de legalitate concedierii, instanța a

reținut că înscrisurile reclamate vor fi avute în vedere ca atare, ele făcând

dovada deplină, până la înscrierea în fals.

În ceea ce privește

spețele similare invocate de recurent prin motivele de recurs, curtea de apel a

arătat că acestea nu au relevanță în prezenta cauză, practica judiciară nefiind

izvor de drept.

Față de toate

considerente, constatându-se că hotărârea apelată este temeinică și legală,

instanța de apel a respins apelul ca nefondat, în temeiul art. 480 C. proc.

civ.

Împotriva acestei

decizii a formulat cerere de revizuire contestatorul L.I., invocând în drept

dispozițiile art. 509 C. proc. civ. și solicitând schimbarea în tot a hotărârii

atacate și anularea celei din urmă hotărâri.

Examinând cererea de

revizuire în raport de excepția de necompetență materială în soluționarea

cauzei, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport cu

dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Carte constată

următoarele:

Potrivit art. 510

alin. (1) C. proc. civ. "cererea de revizuire se îndreaptă la instanța

care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere".

În cauză, revizuentul

L.I. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 1875 din 14 mai 2014 a Curții de Apel

Craiova, prin care a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de acesta

împotriva Sentinței nr. 7750/2013 a Tribunalului Dolj.

Ca urmare, competența

materială de soluționare a cauzei revine Curții de Apel Craiova, ca instanță

care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Numai în situația

unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8

la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre,

conform art. 510 alin. (2) C. proc. civ.

În cauză, nu este

incidentă această dispoziție legală, nefiind invocat motivul de revizuire

privind existența unor hotărâri definitive potrivnice, ci doar nemulțumiri ale

revizuentului legate de modul de soluționare a pricinii.

Cum dispozițiile art.

510 alin. (1) C. proc. civ. cuprind norme de competență materială imperativă,

de la care nu se poate deroga, urmează a se declina competența soluționării

cererii de revizuire formulată de revizuentul L.I., în favoarea Curții de Apel

Craiova, în aplicarea dispozițiilor art. 131 C. proc. civ.

Declină

competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuentul L.I.

împotriva Deciziei nr. 1875 din data de 14 mai 2014 a Curții de Apel Craiova,

secția I civilă, în favoarea Curții de Apel Craiova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 februarie 2015.

Procesat de GGC - CL

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-04-01
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1113/2014
Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 2157 din data de 4 martie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 377/63/2013, Tribunalul Dolj, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale a respins, ca nefonda
ÎCCJ 2014-05-22
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1849/2014
Asupra cererii de revizuire de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 7697 din 3 septembrie 2013 Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a admis recursul formulat de pârâta SC C.I. SA București îm
ÎCCJ 2014-03-27
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1050/2014
București împotriva sentinței civile nr. 1977 din 26 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Dolj, în Dosar nr. 24738/63/2012, în contradictoriu cu intimatul reclamant G.D. S-a modificat sentința în sensul că s-a respins acțiunea formulată
ÎCCJ 2014-05-14
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1384/2014
Asupra cererii de revizuire de față constată următoarele: Prin decizia nr. 8351 din 20 septembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, s-a admis recursul declarat de pârâta SC I.R.L.U. SA București prin SC C.F.R.I.R.L.U. SA, secț
ÎCCJ 2017-03-28
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 553/2017
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 3 martie 2015 pe rolul Tribunalului Dolj, sub dosar nr. x/2015, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata S.C. B. S.R.L
Sursă