ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1121/2005

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 49

din 6 septembrie 2004, Curtea de Apel Craiova a condamnat pe inculpații:

P.I.D.

și P.F.D. la:

- câte 2 luni închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C.

pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.;

- câte 3 luni închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals intelectual,

prevăzută de art. 31 alin. (2), raportat la art. 289, cu aplicarea art. 74 și

art. 76 C. pen.;

- câte 2 luni închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., cu

aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.;

- câte 6 luni închisoare,

pentru tentativă la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 20, raportat

la art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea

mai grea și anume câte 6 luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen., a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate celor doi

inculpați, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.

S-a atras atenția

inculpaților asupra consecințelor nerespectării prevederilor art. 83 C. pen.

Au fost declarate false și

anulate înscrisurile incriminate și anume: procesul-verbal de constatare

contravenție seria T nr. 1011665 din 30 septembrie 2003 încheiat de agent

constatator de poliție P.I. și autorizația pentru reparație, aferente acestuia

seriile AS nr. 958404 și 958405.

S-a luat act că nu există

constituire de parte civilă.

Cei doi inculpați au fost

obligați să plătească statului suma de câte 1.000.000 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această

hotărâre, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele:

Inculpatul P.I.D. a

funcționat în calitate de inspector principal în cadrul I.P.J. Gorj, iar în

perioada septembrie – noiembrie 2003 și-a exercitat atribuțiile de serviciu în

cadrul Serviciului Poliției rutiere, compartimentul examinare – calificare,

având spre folosință, în calitate de comodatar, autoturismul marca Peugeost,

proprietatea SC M. SRL Rovinari, județul Gorj.

La data de 16 septembrie

2003, fiind parcat regulamentar pe str. N. Titulescu din municipiul Tg. Jiu,

autoturismul a fost tamponat, în urma unui accident de circulație, prin lovire

de către autoturismul Dacia 1310, condus de către inculpatul P.F.D., care a

pierdut controlul volanului în timp ce efectua un viraj spre stânga pe artera

de circulație, amintită.

În urma coliziunii, cele

două autoturisme au suferit avarii consemnate în actele de constatare,

respectiv, proces-verbal seria AT nr. 1610366/18938 din 16 septembrie 2003,

precum și autorizațiile pentru reparații aferente, întocmit de agent de poliție

G.F. din cadrul Baroului Poliției Rutiere a municipiului Tg. Jiu, prin care

P.F.D. a fost sancționat contravențional (amenda în sumă de 1.200.000 lei,

fiind achitată cu chitanța emisă la 17 septembrie 2003).

La data producerii

evenimentului rutier, familia inculpatului P.F.D., nu achitase polița de

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto pentru autoturismul Dacia 1310,

angajat în eveniment, lucru consemnat în procesul verbal de constatare.

Ulterior, la data de 17

septembrie 2003, s-a efectuat asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto

pentru autoturismul Dacia 1310, achitându-se prima de asigurare de 571.000 lei

la A. Gorj, în baza căreia s-a primit tichetul de asigurare nr. 1381191 din 17

septembrie 2003.

În zilele următoare, cei doi

inculpați au hotărât să însceneze faptul că accidentul de circulație s-a comis

după intrarea în vigoare a contractului de asigurare, pentru a se putea încasa

contravaloarea reparațiilor la ambele autoturisme de la societatea de

asigurare, în care scop:

a) în după amiaza zilei de

30 septembrie, cei doi inculpați s-au deplasat cu autoturismul Dacia 1310 în

localitatea Bumbești - Jiu, la intrarea pe drumul național 66 Tg. Jiu –

Petroșani, declarând, nesincer, agentului constatator de poliție P.I. că

accidentul de circulație, în care s-au avariat cele două autoturisme, s-ar fi

produs în ziua respectivă pe defileul Jiului, în zona Meri din culpa

inculpatului P.F.D., ocazie cu care s-a încheiat procesul verbal de constatare

seria T nr. 1011665 din 30 septembrie 2003 și autorizația aferentă pentru

avarii la ambele autoturisme, cu aceeași dată;

b) la data de 3 octombrie

2003, s-a deschis la A. SA Dolj, în baza înscrisurilor false menționate și a

cererii formulată în același sens de către inculpatul P.I.D., dosarul de daune

nr. 1471/2003, pentru autoturismul Peugeot, care fusese transportat la sediul

SC S.I. SRL Craiova, Serviciul reprezentanței Peugeot Craiova, încă de la data

de 17 septembrie 2003, prilej cu care inculpatul P.F.D. a prezentat și el

procesul verbal de contravenție, duplicat, încheiat la 30 septembrie 2003,

solicitând reparația autoturismului Dacia 1310 la Service-ul SC L. SRL Tg. Jiu.

În urma verificărilor

efectuate de organele de control din cadrul SC A.R. A. SA Dolj, s-a constatat

caracterul fictiv al actelor și declarațiilor făcute de inculpați în cele două

dosare de daune în legătură cu data și împrejurările producerii accidentului de

circulație, împrejurare în care aceștia (inculpații) au renunțat la solicitarea

despăgubirilor care se ridicau la suma de 121.500.000 lei, pentru autoturismul

Peugeot.

S-a reținut că inculpații au

recunoscut pe întreg parcursul procesului penal săvârșirea faptelor, pe care

le-au regretat.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat recurs inculpații P.I.D. și P.F.D. pe care au criticat-o cu privire

la severitatea hotărârii pronunțate, respectiv a constatării că faptele

săvârșite au caracter penal, solicitând, că prin reaprecierea probelor și a

comportamentului sincer avut pe întreg parcursul procesului penal, să se

stabilească că acestea (faptele) nu prezintă pericolul social al unei

infracțiuni și în consecință să se dispună achitarea în temeiul art. 11 pct. 2

lit. a) și art. 10 alin. (1) lit. b

1

) C. proc. pen., cu referire la

art. 18

1

C. pen., pentru care să li se aplice sancțiuni

administrative.

Recursurile declarate de

inculpați sunt nefondate.

În conformitate cu

dispozițiile art. 18

1

alin. (2) C. pen., la stabilirea în concret a

gradului de pericol social al faptelor se ține seama de modul și mijloacele de

săvârșire a acestora, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost

comisă, de urmarea produsă, precum și de persoana și conduita infractorului,

iar atunci când se apreciază dacă fapta prezintă sau nu gradul de pericol

social al unei infracțiuni, trebuie să se aibă în vedere, printre altele, de

urmările faptei și de metodele și mijloacele ce au fost folosite la săvârșirea

faptelor.

Raportând la speță,

criteriile impuse de textul de lege citat, ce urmează a fi avute în vedere la

stabilirea dacă o faptă prezintă ori nu pericolul social al unei infracțiuni se

constată, că acestea nu sunt îndeplinite.

Mijloacele folosite de

inculpați, înscenarea producerii accidentului la o altă dată decât cea reală și

în special după obținerea poliței de asigurare încheiată ulterior coliziunii

celor două autoturisme, întocmirea dosarelor și înaintarea lor societăților de

asigurare în vederea obținerii de despăgubiri necuvenite, a căror cuantum

prezintă o sumă importantă, respectiv peste 120 milioane lei, nu pot fi

apreciate ca fiind lipsite de importanță, ci dimpotrivă, duc la concluzia că

faptele prezintă pericolul social ale infracțiunilor comise și nu este cazul a

se face aplicarea art. 18

1

C. pen.

Faptul că inculpații au

renunțat la despăgubirile solicitate nu s-a datorat voinței lor, ci a faptului

că societatea de asigurare a constatat nelegalitățile comise, așa că și din

punct de vedere, al persoanei acestora, aplicarea art. 18

1

C. pen.,

nu este justificat.

De comportarea avută de

inculpați pe parcursul procesului penal, prima instanță a ținut seama, atât la

câtimea pedepselor aplicate cât și la modalitatea de executare, în cauză

făcându-se aplicarea prevederilor art. 18

1

C. pen.

Față de cele mai sus

arătate, ținând seama și de faptul că verificând hotărârea atacată și din

oficiu nu se constată încălcări ale legii care să conducă la casare, urmează a

se constata că recursurile declarate de inculpații P.I.D. și P.F.D. sunt

nefondate și a fi respinse, ca atare, în temeiul art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen. și a se decide în sensul celor cuprinse în dispozitivul

prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații P.I.D. și P.F.D. împotriva sentinței penale

nr. 49 din 6 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova.

Obligă pe recurenți la plata

sumei de câte 1.200.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 15 februarie 2005.