ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1121/2005

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 49 din 6 septembrie 2004, Curtea de Apel Craiova a condamnat pe inculpații: P.I.D. și P.F.D. la: - câte 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.; - câte 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin. (2), raportat la art. 289, cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.; - câte 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.; - câte 6 luni închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 20, raportat la art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea mai grea și anume câte 6 luni închisoare. În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate celor doi inculpați, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni. S-a atras atenția inculpaților asupra consecințelor nerespectării prevederilor art. 83 C. pen. Au fost declarate false și anulate înscrisurile incriminate și anume: procesul-verbal de constatare contravenție seria T nr. 1011665 din 30 septembrie 2003 încheiat de agent constatator de poliție P.I. și autorizația pentru reparație, aferente acestuia seriile AS nr. 958404 și 958405. S-a luat act că nu există constituire de parte civilă.

Cei doi inculpați au fost obligați să plătească statului suma de câte 1.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele: Inculpatul P.I.D. a funcționat în calitate de inspector principal în cadrul I.P.J. Gorj, iar în perioada septembrie – noiembrie 2003 și-a exercitat atribuțiile de serviciu în cadrul Serviciului Poliției rutiere, compartimentul examinare – calificare, având spre folosință, în calitate de comodatar, autoturismul marca Peugeost, proprietatea SC M. SRL Rovinari, județul Gorj. La data de 16 septembrie 2003, fiind parcat regulamentar pe str. N. Titulescu din municipiul Tg. Jiu, autoturismul a fost tamponat, în urma unui accident de circulație, prin lovire de către autoturismul Dacia 1310, condus de către inculpatul P.F.D., care a pierdut controlul volanului în timp ce efectua un viraj spre stânga pe artera de circulație, amintită.

În urma coliziunii, cele două autoturisme au suferit avarii consemnate în actele de constatare, respectiv, proces-verbal seria AT nr. 1610366/18938 din 16 septembrie 2003, precum și autorizațiile pentru reparații aferente, întocmit de agent de poliție G.F. din cadrul Baroului Poliției Rutiere a municipiului Tg. Jiu, prin care P.F.D. a fost sancționat contravențional (amenda în sumă de 1.200.000 lei, fiind achitată cu chitanța emisă la 17 septembrie 2003). La data producerii evenimentului rutier, familia inculpatului P.F.D., nu achitase polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto pentru autoturismul Dacia 1310, angajat în eveniment, lucru consemnat în procesul verbal de constatare.

Ulterior, la data de 17 septembrie 2003, s-a efectuat asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru autoturismul Dacia 1310, achitându-se prima de asigurare de 571.000 lei la A. Gorj, în baza căreia s-a primit tichetul de asigurare nr. 1381191 din 17 septembrie 2003. În zilele următoare, cei doi inculpați au hotărât să însceneze faptul că accidentul de circulație s-a comis după intrarea în vigoare a contractului de asigurare, pentru a se putea încasa contravaloarea reparațiilor la ambele autoturisme de la societatea de asigurare, în care scop: a) în după amiaza zilei de 30 septembrie, cei doi inculpați s-au deplasat cu autoturismul Dacia 1310 în localitatea Bumbești - Jiu, la intrarea pe drumul național 66 Tg.

Jiu – Petroșani, declarând, nesincer, agentului constatator de poliție P.I. că accidentul de circulație, în care s-au avariat cele două autoturisme, s-ar fi produs în ziua respectivă pe defileul Jiului, în zona Meri din culpa inculpatului P.F.D., ocazie cu care s-a încheiat procesul verbal de constatare seria T nr. 1011665 din 30 septembrie 2003 și autorizația aferentă pentru avarii la ambele autoturisme, cu aceeași dată; b) la data de 3 octombrie 2003, s-a deschis la A. SA Dolj, în baza înscrisurilor false menționate și a cererii formulată în același sens de către inculpatul P.I.D., dosarul de daune nr. 1471/2003, pentru autoturismul Peugeot, care fusese transportat la sediul SC S.I. SRL Craiova, Serviciul reprezentanței Peugeot Craiova, încă de la data de 17 septembrie 2003, prilej cu care inculpatul P.F.D.

a prezentat și el procesul verbal de contravenție, duplicat, încheiat la 30 septembrie 2003, solicitând reparația autoturismului Dacia 1310 la Service-ul SC L. SRL Tg. Jiu. În urma verificărilor efectuate de organele de control din cadrul SC A.R. A. SA Dolj, s-a constatat caracterul fictiv al actelor și declarațiilor făcute de inculpați în cele două dosare de daune în legătură cu data și împrejurările producerii accidentului de circulație, împrejurare în care aceștia (inculpații) au renunțat la solicitarea despăgubirilor care se ridicau la suma de 121.500.000 lei, pentru autoturismul Peugeot. S-a reținut că inculpații au recunoscut pe întreg parcursul procesului penal săvârșirea faptelor, pe care le-au regretat.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații P.I.D. și P.F.D. pe care au criticat-o cu privire la severitatea hotărârii pronunțate, respectiv a constatării că faptele săvârșite au caracter penal, solicitând, că prin reaprecierea probelor și a comportamentului sincer avut pe întreg parcursul procesului penal, să se stabilească că acestea (faptele) nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni și în consecință să se dispună achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 alin. (1) lit. b 1 ) C. proc. pen., cu referire la art. 18 1 C. pen., pentru care să li se aplice sancțiuni administrative. Recursurile declarate de inculpați sunt nefondate.

În conformitate cu dispozițiile art. 18 1 alin. (2) C. pen., la stabilirea în concret a gradului de pericol social al faptelor se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a acestora, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă, precum și de persoana și conduita infractorului, iar atunci când se apreciază dacă fapta prezintă sau nu gradul de pericol social al unei infracțiuni, trebuie să se aibă în vedere, printre altele, de urmările faptei și de metodele și mijloacele ce au fost folosite la săvârșirea faptelor. Raportând la speță, criteriile impuse de textul de lege citat, ce urmează a fi avute în vedere la stabilirea dacă o faptă prezintă ori nu pericolul social al unei infracțiuni se constată, că acestea nu sunt îndeplinite.

Mijloacele folosite de inculpați, înscenarea producerii accidentului la o altă dată decât cea reală și în special după obținerea poliței de asigurare încheiată ulterior coliziunii celor două autoturisme, întocmirea dosarelor și înaintarea lor societăților de asigurare în vederea obținerii de despăgubiri necuvenite, a căror cuantum prezintă o sumă importantă, respectiv peste 120 milioane lei, nu pot fi apreciate ca fiind lipsite de importanță, ci dimpotrivă, duc la concluzia că faptele prezintă pericolul social ale infracțiunilor comise și nu este cazul a se face aplicarea art. 18 1 C. pen. Faptul că inculpații au renunțat la despăgubirile solicitate nu s-a datorat voinței lor, ci a faptului că societatea de asigurare a constatat nelegalitățile comise, așa că și din punct de vedere, al persoanei acestora, aplicarea art. 18 1 C. pen., nu este justificat.

De comportarea avută de inculpați pe parcursul procesului penal, prima instanță a ținut seama, atât la câtimea pedepselor aplicate cât și la modalitatea de executare, în cauză făcându-se aplicarea prevederilor art. 18 1 C. pen. Față de cele mai sus arătate, ținând seama și de faptul că verificând hotărârea atacată și din oficiu nu se constată încălcări ale legii care să conducă la casare, urmează a se constata că recursurile declarate de inculpații P.I.D. și P.F.D. sunt nefondate și a fi respinse, ca atare, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se decide în sensul celor cuprinse în dispozitivul prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații P.I.D. și P.F.D. împotriva sentinței penale nr. 49 din 6 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova. Obligă pe recurenți la plata sumei de câte 1.200.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 februarie 2005.