ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1600/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 172 din 4 mai 2004, pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a dispus, în baza art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a) și alin. (3) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., condamnarea inculpaților D.M. și P.F., la câte 4 ani închisoare, fiecare. În baza art. 276 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., aceiași inculpați au fost condamnați la câte 3 ani și 6 luni închisoare, urmând ca în baza art. 33 și art. 34 C. pen., să execute câte o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare. În baza art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 1.011 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 246/2000 a Tribunalului Gorj, pentru inculpatul D.M.

și restul de 723 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 89/2002 a Tribunalului Gorj, pentru inculpatul P.F. și contopirea cu pedepsele rezultante anterioare, urmând ca fiecare să execute câte 4 ani închisoare. Prin aceeași sentință au mai fost condamnați inculpații P.A. și M.G.L. la câte 2 ani închisoare, pentru art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a) și alin. (3) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen. și la câte un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 276 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., urmând să execute câte 2 ani închisoare, în condițiile art. 86 1 C. pen. Au fost obligați inculpații la plata, în solidar, a prejudiciului de 20.258.830 lei, rămas nerecuperat.

În fapt, s-a reținut că, în ziua de 30 octombrie 2003, inculpații au demontat mai multe părți componente ale unui pod de cale ferată cu intenția de a le sustrage. Împotriva acestei sentințe au formulat apel inculpații D.M. și P.F., solicitând reducerea pedepselor aplicate în raport de circumstanțele personale. Prin decizia nr. 413 din 21 septembrie 2004, Curtea de Apel Craiova a respins, ca tardiv, apelul inculpatului D.M. și ca nefondat apelul inculpatului P.F. Nemulțumit de soluția instanței, inculpatul D.M. a declarat recurs, reiterând motivele. Examinând recursul, Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Potrivit dispozițiilor art. 363 alin. (1) C. proc.

pen., termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel. Totodată, conform prevederilor art. 363 alin. (3) C. proc. pen., pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, termenul curge de la pronunțare. Sentința penală nr. 172 a fost pronunțată de Tribunalul Gorj, la data de 4 mai 2004, dezbaterile având loc în prezența inculpatului D.M. Apelul împotriva sentinței penale sus-arătate a fost declarat de inculpat la 18 mai 2004, dată la care expirase termenul legal de 10 zile prevăzut de textele de lege invocate anterior. Așa fiind, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.M, împotriva deciziei penale nr. 413 din 21 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 martie 2005.