ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3315/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 196 din 19

decembrie 2003, Tribunalul Olt l-a condamnat pe inculpatul B.A.G., în baza art.

321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 74, art. 76

C. pen., art. 80 C. pen., la 6 luni închisoare.

În baza art. 83 C. pen., a revocat

suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an și 6 luni închisoare,

aplicată prin sentința penală nr. 335 din 2 februarie 2001 a Judecătoriei

Craiova, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 – art. 209 C.

pen., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplicarea

art. 64 și art. 71 C. pen.

În cauză au mai fost condamnați

inculpații C.A., C.G. și N.M. la câte 2 ani și 6 luni închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin.

(2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.,

precum și la câte 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., această

din urmă pedeapsă fiind grațiată conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.

Inculpatul C.A. a mai fost

condamnat, în baza art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76

C. pen., la 3 ani închisoare, pedeapsă grațiată prin art. 1 din Legea nr.

543/2002.

Inculpații L.I.M. și D.V. au fost

condamnați în baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76

C. pen., la câte 6 luni închisoare, acest din urmă inculpat fiind condamnat în

baza art. 180 alin. (2) C. pen. și la 3 luni închisoare, toate pedepsele fiind

grațiate prin Legea nr. 543/2002.

Inculpații au fost obligați la

cheltuieli judiciare către stat.

Instanța a reținut, în fapt, că la

data de 15 septembrie 2002, după ce au participat în comuna natală Dăbuleni,

jud. Dolj, la un bâlci, inculpații C.A., C.G., N.M.V., D.V. și B.A.G. au

hotărât și au plecat cu autoturismul familiei inculpatului C.A., în comuna

Ianca să se distreze.

Aici, au mers la barul A.F. A.M.,

unde l-au întâlnit și pe inculpatul consătean L.I.M. și, întrucât toți erau sub

influența alcoolului, au început să danseze, dezbrăcându-se de tricouri,

concomitent spărgând sticlele cu bere, ceea ce i-a determinat pe ceilalți

consumatori, fie să părăsească localul, fie să intre în separeuri.

În jurul orelor 21,00, a sosit la

local patronul A.M. cu soția care, văzând cele ce se întâmplă, i-a evacuat pe

inculpați, aceștia părăsind locația și mergând la discoteca organizată la

căminul cultural.

După aproximativ 30 minute

inculpații s-au întors, primii întrând în local inculpații C.A. și B.A.G.,

ultimul pentru a merge la toaletă.

Conflictul s-a reaprins, inculpatul

C.A. răsturnând masa la care se aflau, în separeu, mai multe persoane, fiind

apoi ajutat de inculpații C.G. și N.M.V., toți lovindu-i pe cei prezenți, care

au reușit să iasă din local.

Inculpații C.A., C.G. și N.M. i-au

izolat într-un colț pe soții A.M. și A.R., lovindu-i repetat cu pumnii și

picioarele și sustrăgând de la primul, lănțișorul de aur, pe care i l-au smuls

de la gât.

Cele două părți vătămate au suferit

leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 8-9 zile, respectiv 7-8 zile

îngrijiri medicale.

Împotriva acestei hotărâri,

inculpații C.A., C.G., N.M.V., B.A.G. și D.V. au declarat apel, solicitând

achitarea, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale

infracțiunilor pentru care au fost condamnați.

Prin decizia penală nr. 152 din 22

martie 2004, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondate, apelurile

inculpaților C.A., C.G., N.M.V. și B.A.G., luând act de retragerea apelului de

către inculpatul D.V.

Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu

recurs de către inculpatul B.A.G., nemotivat în scris și nesusținut personal,

lipsind de la judecată deși a fost legal citat, pentru care apărătorul desemnat

din oficiu a solicitat achitarea, motivat de neparticiparea acestuia la

comiterea infracțiunii reținută.

Verificând hotărârea criticată pe

baza materialului de la dosar, Curtea, examinând recursul în raport de cazurile

de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, conform art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta nu este fondat.

Situația de fapt, așa cum a fost

reținută în ceea ce îl privește pe inculpatul B.A.G., este temeinic stabilită

prin mijloacele de probă legal administrate în cauză.

Din declarațiile martorilor P.I.,

T.I. și C.M.L. rezultă fără echivoc că inculpatul B.A.G. a săvârșit acte și

gesturi alături de ceilalți inculpați prin care au fost aduse atingeri bunelor

moravuri.

În prima fază a manifestărilor,

inculpatul-recurent, sfidând bunele moravuri, s-a dezbrăcat de tricou în local,

spărgând sticle în manifestarea comună a tuturor inculpaților.

În partea a doua a actelor

antisociale, inculpatul B.A.G. a fost identificat de martorii sus-menționați ca

participant activ, lovind atât pe partea vătămată A.R., cât și pe martorul P.I.

De altfel, însuși inculpatul B.A.G.

recunoaște prezența sa în timpul comiterii actelor de violență față de

persoanele din local, motivând-o însă prin aceea că s-a implicat pentru a-l

apăra pe inculpatul C.A., agresat de două persoane.

Așa fiind, se constată că faptele

inculpatului B.A.G. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., legal reținută de instanțe.

Pedeapsa a fost corect

individualizată, la aplicarea acesteia, fiind avute în vedere criteriile

prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele speciale ale pedepsei, gradul

de pericol social concret al infracțiunii dar și persoana inculpatului, tânăr,

cu nivel redus de educație însă cu antecedente penale, săvârșind infracțiunea

dedusă judecății în termenul de încercare prevăzut de art. 82 C. pen., al

suspendării condiționate a executării pedepsei de un an și 6 luni închisoare,

aplicată prin sentința penală nr. 335 din 2 februarie 2001 a Judecătoriei

Craiova.

Față de cele ce preced, recursul

inculpatului urmează să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.A.G. împotriva deciziei penale nr. 152 din 22 martie

2004 a Curții de Apel Craiova.

Obligă recurentul inculpat la plata

cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul

cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

16 iunie 2004.