ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4174/2004

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Brașov prin sentința

penală nr. 488 din 4 decembrie 2003, a respins cererea formulată de condamnatul

Z.C., pentru amânarea în continuare a executării pedepsei de 5 ani și 4 luni

închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 101/2001 a Tribunalului Brașov,

definitivă prin decizia penală nr. 267/2001 a Curții Supreme de Justiție.

S-a reținut că prin sentința penală

nr. 389 din 26 noiembrie 2002 a Tribunalului Brașov s-a dispus amânarea

executării pedepsei, din motive medicale, potrivit art. 453 lit. a) C. proc.

pen., iar prin sentința penală nr. 258 din 24 iunie 2003 același tribunal a

dispus amânarea în continuare a executării pedepsei pe timp de 3 luni începând

cu 19 mai 2003. Deoarece raportul de expertiză medico legală nr. A/5/5137 din 2

octombrie 2003, întocmit de Comisia de Nouă expertiză pentru amânarea

executării pedepsei din cadrul Institutului de Medicină Legală Mina Minovici se

concluzionează că actualul stadiu al bolilor de care suferă condamnatul permite

acordarea asistenței medicale în cadrul rețelei sanitare a D.G.P., nefiind

justificată menținerea în libertate a acestuia instanța a considerat că nu se

mai impune o nouă amânare a executării pedepsei.

Împotriva sentinței a declarat apel

condamnatul care a criticat hotărârea ca nelegală și netemeinică susținând că

bolile de care suferă nu pot fi tratate în rețeaua sanitară a D.G.P.

Instanța de apel a dispus efectuarea

unei noi expertize medico legale la Institutul de Medicină Legală Mina Minovici

București și având în vedere concluziile acestui raport potrivit cărora afecțiunile

de care suferă condamnatul Z.C. se impun reevaluări periodice nefro –

urologice, iar asistența medicală poate fi acordată în rețeaua sanitară a

D.G.P., prin decizia penală nr. 166/ AP din 17 mai 2004 a respins, ca nefondat,

apelul.

Nemulțumit și de această hotărâre,

în termenul legal, condamnatul a atacat-o cu recurs.

Prin motivele de recurs scrise a

susținut că a dovedit cu actele medicale depuse și rezultă din actele medico

legale de la dosar că suferă de boli care cel puțin pe moment fac imposibilă

punerea în executare a hotărârii.

A invocat dispozițiile art. 35 din

Legea nr. 46/2003, privind drepturile pacientului, orice bolnav având dreptul

la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau

până la vindecare, dispozițiile art. 52 alin. (2) C. pen. și art. 33 alin. (1)

din Constituția României.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 453 alin. (1) lit. a)

C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi amânată când se constată

pe baza unei expertize medico – legale că cel condamnat suferă de o boală care

îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa.

În acest caz, executarea pedepsei se

amână până când condamnatul se va găsi în situația de a putea executa pedeapsa.

Aceste dispoziții au fost avute în

vedere de instanțe atunci când prin cele două sentințe la care s-a făcut

referire executarea pedepsei a fost amânată de la 11 februarie 2002 la 19 mai

2003.

Cea de a treia cerere de amânare a

fost respinsă prin sentința pronunțată în cauza de față, iar instanța de apel a

dispus la rândul ei efectuarea unei noi expertize.

Având în vedere concluziile acestei

ultime expertize care confirmă concluziile primei expertize, Curtea de Apel

Brașov a respins apelul, pronunțând o hotărâre legală și temeinică și în

consecință recursul va fi respins în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit.

b) C. proc. pen.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul va fi obligat la 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul Z.C. împotriva deciziei penale nr. 166/ Ap din 17 mai

2004 a Curții de Apel Brașov.

Obligă recurentul condamnat la plata

sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

17 august 2004.