ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5485/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5485/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra conflictului negativ
de competență de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.
167, pronunțată la data de 17 martie 2004 în dosarul nr. 10252/2003,
Judecătoria sectorului VI București a admis acțiunea formulată de reclamanta SC
N. SRL împotriva pârâtei SC R. SRL, cu consecința obligării acesteia să
plătească reclamantei suma de 244.463.518 lei, reprezentând contravaloare marfă
și suma de 13.983.541 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri
pârâta, SC E. SRL a formulat apel la data de 4 mai 2004.
Secția a VI-a comercială a
Curții de Apel București, calificând calea de atac formulată în cauză ca fiind
recurs, în considerarea art. 282
1
și art. 299 alin. (1) și alin. (3)
C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 195/2004, a
declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București,
apreciind că aceasta este instanța imediat superioară judecătoriei care a
pronunțat hotărârea atacată.
Secția a VI-a comercială a
Tribunalului București a considerat că hotărârea judecătoriei este supusă
apelului față de data pronunțării acesteia, valoarea pretențiilor de peste
200.000.000 lei și dispozițiile art. 281
1
C. proc. civ., în
reglementarea dată prin O.U.G. nr. 58/2003 și, admițând excepția de
necompetență materială de a judeca apelul, a declinat competența soluționării
acestei căi de atac în favoarea Curții de Apel București, după care,
constatând, în sensul art. 20 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., conflict negativ
de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform
prevederilor art. 21 C. proc. civ., spre a soluționa acest conflict.
Analizând actele și
lucrările dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în
soluționarea căii de atac formulată de pârâta SC R. SRL împotriva sentinței
Judecătoriei sectorului VI București nr. 1967 din 17 martie 2004, în temeiul
art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Curtea stabilește competența soluționării
cauzei în favoarea Curții de Apel București.
Astfel, este de observat
inaplicabilitatea, în speță, a dispozițiilor art. 282
1
C. proc.
civ., în redactarea în vigoare la data pronunțării sentinței judecătoriei, față
de valoarea obligației de plată în litigiu de peste 200.000.000 lei, ce exclude
această hotărâre din categoria celor pentru care a fost suprimată calea de atac
a apelului prin menționatul text legal, și, totodată, incidența dispozițiilor
art. 720
8
, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 58/2003,
prin care legiuitorul, în considerarea principiului celor două grade de
jurisdicție, a reintrodus această cale de atac în litigiile comerciale, și a
dispozițiilor art. 3 pct. 2 C. proc. civ., prin care curțile de apel au
dobândit plenitudine de competență în materia apelului, fiind instanțe de drept
comun în această materie, care judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor
pronunțate de judecătorii și tribunale în primă instanță, principiu reluat și
de dispozițiile art. 281 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de
soluționare a apelului declarat de SC R. SRL împotriva sentinței civile nr.
1967 din 17 martie 2004 a Judecătoriei sectorului 6 București, în favoarea
Curții de Apel București.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință
publică, astăzi 9 decembrie 2004.