ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4324/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea formulată la 4 iunie 2002,

reclamantul P.M. a chemat în judecată, pârâta S.C. A.I.I. SRL București, pentru

obligarea la restituirea sumei de 56.053.861 lei, plată nedatorată.

Tribunalul București, secția IV-a civilă,

sesizat cu soluționarea cauzei, prin sentința civilă nr. 1524 din 14 octombrie

2002 a declinat competența soluționării în favoarea Judecătoriei sector 2

București având în vedere dispozițiile art. 2 lit. b) C. proc. civ., natura

civilă a cererii și valoarea acesteia de până la 2 miliarde lei.

Judecătoria sector 2 București, prin sentința

civilă nr. 40 din 9 ianuarie 2003, admițând excepția de necompetență materială

invocată de pârâtă, a declinat competența de soluționare în favoarea

Tribunalului București, secția comercială, și constatând ivirea conflictului

negativ de competență, a înaintat dosarul spre soluționare Curții de Apel

București.

Curtea de Apel București, secția III-a civilă,

prin sentința civilă nr. 7 din 10 martie 2003, a stabilit competența

soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București, secția comercială.

În pronunțarea acestei hotărâri, instanța a

reținut natura comercială a pricinii și valoarea acesteia, de până la 10

miliarde lei, stabilind ca aplicabile, prevederile art. 2 pct. 1 lit. a) C.

proc. civ.

Împotriva acestei ultime hotărâri, reclamantul a

declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că față de

natura civilă a cauzei, competența soluționării revine Judecătoriei sector 2.

Recursul este nefondat, pentru următoarele

considerente:

Determinant în stabilirea competenței materiale

în soluționarea cauzei este natura litigiului.

Prin acțiune, reclamantul a cerut obligarea

pârâtei la restituirea unei sume reprezentând costul reparațiilor efectuate

pentru un autoturism ce nu este proprietatea sa, ci a S.C. D.L.

Prestațiile de servicii efectuate de o societate

comercială, pentru persoane fizice sau juridice sunt activități comerciale.

Ca urmare, în temeiul art. 6 C. com., Curtea de

Apel București întemeiat a caracterizat cauza ca având natură comercială și,

prin aplicarea art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., în raport de valoarea

pretențiilor, a stabilit competența soluționării în favoarea Tribunalului

București, secția comercială.

Ca urmare, hotărârea atacată fiind temeinică și

legală, recursul urmează să fie respins, dosarul urmând să fie trimis

Tribunalului București, secția comercială, spre soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamantul P.M. împotriva

sentinței nr. 7 din 10 martie 2003 a Curții de Apel București, secția a III-a

civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 11

noiembrie 2003.