ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2991/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

data de 17 decembrie 2004, reclamanta SC I.E. SRL a chemat în judecată

Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală,

pentru ca instanța să dispună anularea deciziei nr. 358 din 11 noiembrie 2004,

emisă de Direcția de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale

de Administrare Fiscală, precum și exonerarea de la plata sumei stabilite prin

decizia de impunere nr. 75631 din 12 august 2004, emisă de Direcția Control Fiscal.

Prin cererea de chemare în

judecată a cerut și suspendarea executării deciziei nr. 358/2004, până la

soluționarea fondului, în baza art. 9 din Legea nr. 29/1990.

Curtea de Apel Oradea, prin

încheierea de la 14 februarie 2005, pronunțată în dosarul nr. 5977/CA/2004, a

respins cererea de suspendare, motivat de faptul că reclamanta nu a invocat

vreun caz sau vreo pagubă iminentă care să justifice această măsură.

Împotriva acestei încheieri

a declarat recurs, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, reclamanta a arătat

că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispoziția legală privind existența

unui caz bine justificat și respectiv, necesitatea prevenirii producerii unei

pagube iminente.

Examinând cauza, în raport cu

motivul invocat și având în vedere prevederile art. 304 și 304

1

C.

proc. civ., Curtea va constata fondat, recursul formulat, urmând să-l admită

pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Astfel, potrivit dispoziției

prevăzută de art. 9 din Legea nr. 29/1990, în cazuri bine justificate și pentru

a se preveni producerea unei pagube iminente, la cererea reclamantului,

instanța poate dispune suspendarea actului administrativ, până la soluționarea

acțiunii.

Din actele dosarului rezultă

faptul că decizia de impunere nr. 75631 din 12 august 2004, pentru suma de

30.813.720.273, face obiectul acțiunii formulate în contencios administrativ.

Or, acesta este un caz bine

justificat și se poate aprecia că blocarea conturilor reclamantei ori

executarea datoriei bugetare sunt de natură a-i crea reclamantei, grave

prejudicii și perturbări în activitatea comercială.

Având în vedere aceste

considerente și constatând îndeplinite condițiile imperative prevăzute de

dispoziția legală în materie, Curtea va admite recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

SC I.E. SRL Păntășești împotriva încheierii de ședință de la 14 februarie 2005,

a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal;

Casează încheierea atacată

și dispune suspendarea deciziei nr. 358 din 11 noiembrie 2004, emisă de

Direcția de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de

Administrare Fiscală, conform art. 9 din Legea nr. 29/1990, până la

soluționarea dosarului de fond.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 mai 2005.