ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3666/2004

Asupra cererii de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel București, prin

sentința 76/2003, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea introdusă de reclamanta B.C.X.

SA (continuată de A.V.A.B.) împotriva SC E.T.M. SA București, prin care se

solicita obligarea pârâtei la plata în echivalent, în lei, la cursul B.N.R. de

la data plății a sumelor reprezentând contravaloarea garanției bancare de bună

execuție, emise în favoarea pârâtei de mai multe bănci din Grecia.

Recursul declarat de reclamantă a

fost admis de Înalta Curte de Casație și Justiție, care, prin decizia nr. 2245

din 23 iunie 2004, a schimbat în tot sentința, în sensul admiterii acțiunii și

obligarea pârâtei la plata sumei de 9.545.478.440,64 lei.

La data de 2 iulie 2004, A.V.A.S.,

continuatoarea

a.v.a.b.

, în

temeiul art. 281

2

C. proc. civ., a solicitat completarea deciziei nr.

2245/2004, în sensul soluționării și a cererii accesorii de acordare a

cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă pe tot parcursul procesului,

avându-se în vedere că ultimul recurs a fost admis de Înalta Curte de Casație

și Justiție, dar s-a omis aplicarea dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., deși

cheltuielile de judecată au fost cerute și dovedite.

Cererea este fondată în parte.

Potrivit art. 281

2

C.

proc. civ., care constituie temeiul de drept al cererii de față, dacă instanța

a omis să se pronunțe, printre altele, asupra unui capăt de acțiune accesoriu,

se poate cere completarea hotărârii, în termenele prevăzute de text.

Din analiza recursului rezultă că,

la pct. III, recurenta-reclamantă a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor

de judecată, capăt de cerere asupra căruia instanța de recurs a omis să se

pronunțe, ceea ce face aplicabile dispozițiile art. 281

2

C. proc.

civ., urmând a se completa decizia nr. 2245/2004, pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție și cu admiterea acestui capăt accesoriu de acțiune, urmare

admiterii recursului și cu trimitere la dispozițiile art. 274 C. proc. civ.

În legătură, însă, cu cuantumul

pretins de recurentă și detaliat în cererea formulată, în temeiul art. 281

2

C. proc. civ., se constată întemeiat în parte, exclusiv în raport cu dovezile

existente la dosar.

Astfel, la dosarul nr. 1894/2001 și nr.

6227/1998, se află chitanțele pentru suma totală, de 378.000.000 lei,

reprezentând onorariu export, onorariu avocat (240.794.897 lei) taxe pentru

traducerea înscrisurilor folosite ca probe și taxa judiciară de timbru achitată,

în dosar nr. 6227/1998.

Nu s-a făcut, însă, dovada de către

recurentă a cheltuielilor, reprezentând onorariu avocat, în dosarul nr. 2825/2000,

neexistând nici o chitanță care să ateste suma pretinsă și nici a celor

reprezentând onorariu de avocat, efectuate în dosarul nr. 6227/1998, neexistând

delegație avocațială, chitanța de plată a vreunei sume cu acest titlu. Mai mult,

din practicaua sentinței, rezultă că recurenta-reclamantă a fost asistată de

consilierul său juridic.

În concluzie, cererea de față se

admite pentru suma totală de 378.000.000 lei cheltuieli de judecată, ce urmează

să fie suportată de pârâtă, în care sens se completează hotărârea în discuție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite în parte cererea introdusă de

petenta A.V.A.S. și, conform art. 281

2

C. proc. civ., completează

decizia nr. 2245 din 23 iunie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în

considerente și dispozitiv, în sensul că obligă pârâta SC E.T.M. SA București

să plătească reclamantei, A.V.A.S., suma de 378.000.000 lei cheltuieli de

judecată.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 13 octombrie 2004.