ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2649/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2649/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din
6 aprilie 2005, pronunțată în dosarul penal nr. 2857/P/2005, Curtea de Apel
Timișoara a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului N.A.
pe timp de 60 zile.
Instanța de fond, investită
cu judecarea apelului declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 219/
PI din 7 martie 2005 a Tribunalului Timiș prin care sus-numitul a fost
condamnat la o pedeapsă rezultantă de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea
infracțiunilor, prevăzute de art. 20, raportat la art. 211 alin. (1) și (2)
lit. b) și c) C. pen. și art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen., cu
aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a constatat că temeiurile care au determinat
arestarea acestuia impun în continuare privarea sa de libertate.
Împotriva acestei hotărâri
judecătorești a declarat recurs inculpatul, fără a arăta motivele de casare.
Verificând din oficiu
hotărârea instanței de fond sub aspectul motivelor de casare conform art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul este nefondat.
Inculpatul a fost arestat
preventiv la data de 24 octombrie 2004, fiind trimis în judecată pentru
săvârșirea unei tentative la infracțiunea de tâlhărie și a unei infracțiuni de
tâlhărie, ambele în stare de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen.
Instanța de judecată a fondului
a apreciat că acesta se face vinovat de faptele reținute în sarcina sa și l-a
condamnat la pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare.
Starea de arest a
inculpatului a fost menținută pe tot parcursul cercetării judecătorești.
Întrucât temeiurile care au determinat
arestarea preventivă a inculpatului nu au încetat, impunându-se în continuare
privarea de libertate a acestuia, instanța de fond, în conformitate cu
prevederile art. 160
b
C. proc. pen., a menținut-o.
Curtea constată că soluția
dispusă de instanța de fond este legală și temeinică, astfel că va respinge
recursul inculpatului ca nefondat.
Recurentul inculpat va fi
obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din
oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.
Văzând dispozițiile art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de inculpatul N.A. împotriva încheierii din 6 aprilie 2005,
pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 2857/P/2005.
Obligă recurentul inculpat
la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care
onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se
va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 20 aprilie 2005.