ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 926/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea din 28 ianuarie

2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și Pentru Cauze cu Minori

și Familie verificând, din oficiu, legalitatea și temeinicia măsurii arestării

preventive a inculpaților M.M.M. și N.I.C., potrivit art. 300

2

referitor la art. 160

b

alin. (1) C. proc. pen., a dispus menținerea

acestei măsuri.

S-a reținut că în raport de

gravitatea faptei comise față de care s-a pronunțat o hotărâre de condamnare a

inculpaților și văzând și prevederile C.E.D.O., art. 5 pct. 1 lit. b) s-a

apreciat că măsura a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale, astfel că

a menținut starea de arest a inculpaților pentru buna desfășurare a procesului

penal.

Împotriva menționatei încheieri, a

declarat recurs numai inculpatul N.I.C. solicitând casarea acesteia și revocarea

arestării preventive, fiind minor la momentul săvârșirii faptei.

Recursul nu este fondat.

Din actele dosarului rezultă că

inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat de instanța de fond la un an

și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.

(2) lit. c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și

urm. C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și c), cu referire la art. 76 alin. (1)

lit. b) C. pen., în prezent cauza aflându-se pe rol pentru judecarea apelului

declarat de acesta precum și de celălalt coinculpat, cu termen fixat la 11

februarie 2005.

Înalta Curte constatând că

menținerea arestării preventive a inculpatului este justificată, întrucât temeiurile

care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri nu s-au schimbat, faptele

comise prezintă o gravitate deosebită, fiind îndeplinite deci condițiile

prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de

acesta, împotriva încheierii din 28 ianuarie 2005 să fie respins ca nefondat,

în baza dispozițiilor art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., menținând astfel, hotărârea atacată.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul N.I.C., împotriva încheierii din 28 ianuarie 2005 a Curții de Apel

București, secția a II-a penală și Pentru Cauze cu Minori și Familie.

Obligă recurentul inculpat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.000.000 lei, din care

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 8

februarie 2005.