ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 926/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 28 ianuarie 2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și Pentru Cauze cu Minori și Familie verificând, din oficiu, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților M.M.M. și N.I.C., potrivit art. 300 2 referitor la art. 160 b alin. (1) C. proc. pen., a dispus menținerea acestei măsuri. S-a reținut că în raport de gravitatea faptei comise față de care s-a pronunțat o hotărâre de condamnare a inculpaților și văzând și prevederile C.E.D.O., art. 5 pct. 1 lit. b) s-a apreciat că măsura a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale, astfel că a menținut starea de arest a inculpaților pentru buna desfășurare a procesului penal.

Împotriva menționatei încheieri, a declarat recurs numai inculpatul N.I.C. solicitând casarea acesteia și revocarea arestării preventive, fiind minor la momentul săvârșirii faptei. Recursul nu este fondat.

Din actele dosarului rezultă că inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat de instanța de fond la un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și c), cu referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., în prezent cauza aflându-se pe rol pentru judecarea apelului declarat de acesta precum și de celălalt coinculpat, cu termen fixat la 11 februarie 2005. Înalta Curte constatând că menținerea arestării preventive a inculpatului este justificată, întrucât temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri nu s-au schimbat, faptele comise prezintă o gravitate deosebită, fiind îndeplinite deci condițiile prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc.

pen., urmează ca recursul declarat de acesta, împotriva încheierii din 28 ianuarie 2005 să fie respins ca nefondat, în baza dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținând astfel, hotărârea atacată. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.I.C., împotriva încheierii din 28 ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și Pentru Cauze cu Minori și Familie. Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.000.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 februarie 2005.