ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 528/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2327 din data de 14 mai 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a anulat ca netimbrată cererea formulată de către reclamanta A.N.I.F. RA, sucursala Teritorială Argeș - Buzău, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. - D.G.S.C., prin care se solicita anularea Deciziei nr. 281 din 04 august 2009 emisă de către pârâtă. În motivarea acestei hotărâri, instanța de fond a reținut că reclamantei i s-a pus în vedere, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare, să timbreze cererea cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar sub sancțiunea anulării cererii ca netimbrată, dar că reclamanta nu și-a îndeplinit această obligație.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea acesteia pentru motive încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Recurenta a susținut că și-a îndeplinit obligația timbrării, dovada fiind depusă la dosarul cauzei împreună cu contestația formulată. Examinând cauza în raport de actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este fondat și urmează a-l admite, pentru considerentele ce urmează. În conformitate cu prevederile art. 1 și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 3 din O.G.

nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările și completările ulterioare, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru, nerespectarea acestei obligații fiind sancționată, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, cu anularea acțiunii sau cererii. Înalta Curte constată însă că, la fila 8 din dosarul de fond, recurenta-reclamantă a atașat chitanța seria PMP nr. 35811 pentru suma de 8 lei cu titlul de taxă de timbru, precum și un timbru judiciar în valoare de 1 leu.

Din examinarea înscrisurilor dosarului de fond, nu rezultă nici că obligația de plată a sumei de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar ar fi fost dispusă în completarea diferenței dintre taxa depusă de reclamanta-recurentă și cea fixată de către instanța de judecată, situație în care acesteia i s-ar fi putut într-adevăr imputa nerespectarea obligațiilor fixate în sarcina sa. În aceste condiții, Înalta Curte urmează a admite recursul formulat de către A.N.I.F. RA, sucursala Teritorială Argeș – Buzău, și, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (2) raportat la art. 312 alin. (5), va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul formulat de A.N.I.F. RA, sucursala Teritorială Argeș - Buzău, împotriva deciziei civile nr. 2327 din data de 14 mai 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 februarie 2011.