ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.05.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3768/2005

HOTĂRÂRE
09.05.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3768/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de

14 mai 2003 reclamantul C.A. a chemat în judecată pe pârâta C.N.L. Oltenia

solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâta să fie obligată să-l

despăgubească prin echivalent pentru o casă compusă din 6 camere și anexe

gospodărești demolate în anul 1977 ca urmare a aplicării Decretului nr.

183/1976 și pentru suprafața de teren de 1,94 ha pe care se află utilajele

pârâtei.

În drept a invocat dispozițiile

Legii nr. 10/2001.

În motivare a arătat că s-a adresat

pârâtei cu două notificări, la care i s-a răspuns că nu sunt incidente

dispozițiile Legii nr. 10/2001.

Prin sentința nr. 381 din 18

decembrie 2003 Tribunalul Gorj a admis în parte acțiunea, a dispus anularea

deciziei nr. 963 din 10 decembrie 2003 emisă de pârâtă și a dispus acordarea de

măsuri reparatorii în echivalent în valoare de 712.254.640 lei pentru

construcție și de 116.527.000 lei pentru teren.

Pentru a hotărî astfel instanța a

reținut în esență că sunt aplicabile dispozițiile art. 10 din Legea nr.

10/2001.

Reclamanta a făcut dovada că a fost

proprietarul imobilului (casă și teren) iar obligația privind măsurile

reparatorii revin pârâtei.

În ce privește terenul din

extravilan acesta intră sub incidența dispozițiilor Legii nr. 18/1991.

Fiind emisă cu încălcarea art. 23

din Legea nr. 10/2001 după introducerea acțiunii dispoziția nr. 963/2003 a

pârâtei a fost anulată.

Împotriva acestei sentințe

reclamantul și pârâta au formulat apel.

Reclamantul a criticat sentința

pentru că greșit a reținut că terenul din extravilan intră sub incidența Legii

nr. 18/1991.

Pârâta S.N.L. Oltenia S.A.

înființată în baza H.G. nr. 103/2004 prin reorganizarea C.N.L. Oltenia S.A. și

preluarea capitalului social al altor societăți miniere a arătat că în temeiul

aceleiași hotărâri de guvern au fost înființate și alte societăți comerciale,

iar în această situație calitatea procesuală pasivă îi revine SC C.E. Turceni

(fosta E.M. Jilț).

Prin decizia nr. 2889 din 15

septembrie 2004 Curtea de Apel Craiova a respins ambele apeluri confirmând soluția

instanței de fond, reluând considerentele acestei sentințe.

Împotriva deciziei SC C.E. Turceni, E.M.

Jilț a formulat recurs.

Cu toate că recurenta nu invocă

vreunul din motivele de recurs prevăzute în art. 304 C. proc. civ. totuși

prezentarea criticilor permite încadrarea în dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

Hotărârea este criticată pentru că:

- nu s-au respectat dispozițiile

art. 65 C. proc. civ. Existența H.G. nr. 103/2004 nu atrage cu necesitate

obligativitatea introducerii în cauză a E.M. Jilț.

E.M. Jilț nu a fost citată la

instanța de fond și nu îi poate fi opozabilă hotărârea instanței de apel;

- pentru terenul din extravilan care

este în patrimoniul său reclamantul primește despăgubiri conform Legii nr.

1/2000;

- întinderea terenului și

contravaloarea oferită nu sunt corect stabilite;

- reclamantul era îndreptățit la

titluri de valoare;

- trebuia introdus în cauză

Ministerul Finanțelor Publice;

- prin Decretul nr. 183/1976 terenul

a intrat în proprietatea statului.

- consideră nelegal ca reclamantul

să primească despăgubiri de două ori pentru aceeași suprafață de teren.

Recursul nu este fondat și în

conformitate cu dispozițiile art. 312 C. proc. civ. urmează să fie respins

pentru considerentele ce vor urma.

Art. 65 C. proc. civ. dispune

„Cererea privitoare la arătarea titularului dreptului va fi motivată și se va

depune odată cu întâmpinarea, iar, dacă aceasta nu este obligatorie, cel mai

târziu la prima zi de înfățișare”.

Prin cererea de apel formulată de S.N.L.

Oltenia S.A. se arată că „se impune introducerea în cauză cu calitate

procesuală pasivă a SC C.E. Turceni întrucât terenul aflat în litigiu este

exploatat de fosta E.M.C. Jilț”.

S-a atașat H.G. nr. 103/2004 cu

anexa privind C.E. Turceni.

Instanța de apel a dat eficiență

aspectului invocat prin încheierea din data de 23 iunie 2004.

H.G. nr. 103 publicată în M. Of. nr.

146 din 18 februarie 2004 a apărut după pronunțarea la data de 18 decembrie 2003

a instanței de fond. Pe de altă parte restructurarea activității C.N.L. Oltenia,

are implicații de care instanța de apel, făcând aplicarea principiului rolului

activ, a ținut seama, critica recurentei urmând a fi înlăturată.

În ce privește critica privind

terenul din extravilan pentru care reclamantul primește despăgubiri conform

Legii nr. 1/2000, aceasta nu poate fi primită. Nici instanța de apel și nici

instanța de fond nu au dispus privind acest teren tocmai în considerarea

faptului că sunt incidente dispozițiile Legii nr. 1/2000 nu ale Legii nr.

10/2001.

Cu aceleași considerente se respinge

critica privitoare la faptul că reclamantul primește despăgubiri de două ori,

în realitate despăgubirile sunt pentru imobile diferite cu regim juridic

diferit.

Critica referitoare la faptul că

întinderea terenului și contravaloarea oferită nu sunt corect stabilite nu

poate fi primită. La instanța de fond s-au formulat obiecțiuni de către ambele

părți la rapoartele de expertiză întocmite la care s-a răspuns, așa încât

reluarea în recurs a obiecțiunilor nu poate fi primită ca o critică pertinentă.

Mai sunt invocate critici privind

faptul că reclamantul era îndreptățit la titluri de valoare, că trebuia

introdus în cauză Ministerul Finanțelor Publice și că prin Decretul nr.

183/1976 terenul a intrat în proprietatea statului. Toate aceste critici sunt

înlăturate prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001 care au fost

respectate de instanța de fond și de apel.

Pentru toate aceste considerente

recursul urmează a fi respins ca nefondat.

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâta SC C.E. Turceni, E.M. Jilț, împotriva deciziei nr. 2889 din

15 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 mai 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-09-29
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7330/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 13 martie 2003, reclamantul D.A. a chemat în judecată pe pârâții SC L.R. SA și A.P.A.P.S., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, în teme
ÎCCJ 2005-12-09
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10406/2005
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 247/2003, Tribunalul Dolj a respins acțiunea reclamantei S.E. având ca obiect anularea deciziei nr. 3650/2002 emisă de pârâta SC E. SA Ișalnița, decizie pri
ÎCCJ 2007-06-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4557/2007
Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra cauzei civile de față a reținut următoarele: Tribunalul Gorj, prin sentința civilă nr. 209 din 1 iulie 2003, a admis acțiunea formulată de reclamantul G.N.V. împotriva pârâtelor SC L.R.
ÎCCJ 2006-01-23
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 725/2006
sumei de 2.000.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Împotriva susmenționatei decizii a declarat recurs pârâta A.V.A.S., susținând că întrucât reclamanții nu au parcurs procedura administrativă prealabilă reglementată prin Legea nr.
ÎCCJ 2007-02-13
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1335/2007
Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra cauzei civile de față a reținut cele ce urmează: Tribunalul Gorj, secția civilă, prin sentința nr. 169 din 17 aprilie 2006, a admis în parte contestația formulată de reclamantul R.C.I.
Sursă