ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 382/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

data de 15 iunie 2001, reclamanții B.I., B.M., B.I.T. și D.F. au solicitat

anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra

terenurilor seria M.03 nr. 0965/1994, emis de Ministerul Economiei și Comerțului

(fostul Minister al Industriilor), în favoarea SC H. SA București.

În motivarea acțiunii s-a

arătat că în terenul atribuit pârâtei s-a inclus și suprafața de 1,5315 ha

teren, proprietatea autorului reclamanților, B.I., din municipiul Târgu Jiu, astfel

cum rezultă din Titlul de proprietate nr. 1353669/1999.

Prin sentința civilă nr. 759/2003,

a Curții de Apel Craiova, acțiunea a fost respinsă, reținându-se că terenul a

fost preluat de pârâtă, de la autorul reclamanților, care a fost despăgubit,

prin construirea unei case și anexe gospodărești, cu împrejmuirile aferente,

astfel încât reclamanții aveau la îndemână prevederile Legii nr. 10/2001,

pentru recuperarea contravalorii terenului. S-a mai reținut că pârâta a devenit

proprietară, în baza Legii nr. 15/1990 și a contractelor de vânzare-cumpărare

de acțiuni, perfectate cu F.P.S. (nr. 266/1995 și nr. 227/1995).

Împotriva acestei hotărâri

au declarat recurs în termen, reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

În motivarea recursului s-a

arătat în esență că în mod greșit instanța a reținut că B.I. a cedat

proprietatea sa, pârâtei; că despăgubirea dată de fostul A.C.H. Cerna, se

referea la dezafectarea anexelor gospodărești; că instanța nu a analizat

raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză; că prin contractele încheiate

cu F.P.S., pârâta a cumpărat acțiuni și nu a dobândit terenul în discuție.

Prin întâmpinarea depusă de

intimata pârâtă SC H. SA București s-a arătat că nu a fost respectată procedura

prealabilă prevăzută de art. 5 din Legea nr. 29/1990, excepție respinsă prin sentință;

că B.I. a cedat suprafața de teren în litigiu, astfel cum rezultă din nota din 23

octombrie 1985 și din procesul-verbal din 10 mai 1989, terenul fiind folosit

pentru lucrări de organizare de șantier pentru amenajarea râului Jiu; că pe

teren există baracamente pentru cazarea personalului de pe șantier, construite

în soluție definitivă.

Verificând cauza, în funcție

de motivarea recursului, în lumina dispozițiilor art. 304

1

C. proc.

civ., Curtea constată că recursul este fondat.

Din probele administrate în

cauză, rezultă că B.I., autorul reclamanților, deținea în proprietate,

suprafața de 1,5315 ha teren, în anul 1985, fiind proprietar al zonei „T.C.” A.C.H.

Târgu Jiu. Din cuprinsul notei din 23 octombrie 1985, încheiată de

reprezentantul A.C.H. Cerna, reprezentantul T.A.G.C.A. București și B.I.,

rezultă că A.C.H. Cerna a efectuat o construcție simplă, autorului

reclamanților, ca urmare a dezafectării și demolării gospodăriei anexe (cuptor

pâine, grajduri, coteț porci, gard împrejmuitor, bazin apă, roți pentru

scoaterea apei pentru irigat) și a dezafectării produselor agricole plantate pe

acest teren. Totodată, s-a acordat lui B.I., o despăgubire în bani, de către

fostul A.C.H. Cerna, pentru dezafectarea anexelor gospodărești.

Din conținutul notei din 23

octombrie 1985 și din cel al procesului-verbal din 10 mai 1989, se reține că a

existat o desocotire pentru dezafectarea anexelor gospodărești ale lui B.I.,

acesta necedând niciodată pârâtei, proprietatea terenului în discuție.

Raportul de expertiză

efectuat a reținut, în concordanță cu actele depuse la dosar, că terenul care

face obiectul titlului de proprietate nr. 1353669/1999, emis pe numele

autorului reclamanților, B.I., a fost inclus în certificatul de atestare a

dreptului de proprietate seria M.03 nr. 0965/1994; că pe acest teren se află

amplasate barăci executate din plăci de pal și din scândură, așezate pe plăci

de beton turnate la sol.

Se constată că suprafața de

teren de 1,5315 ha face parte din suprafața de 5 ha 1249 mp, proprietatea lui B.I.,

suprafața totală a terenului rezultând și din actul de proprietate din anul

1935, încheiat de B.I., teren care face obiectul titlului de proprietate emis

pe numele B.I., de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de

proprietate asupra terenurilor, ca urmare a cererii formulate de B.I. - nr. 6458

din 20 martie 1991. Prin procesul-verbal din data de 14 decembrie 1998,

reclamanții au fost puși în posesie de către Comisia pentru aplicarea Legii nr.

18/1991, act din care se reține că autorul reclamanților deținea proprietatea

întregului teren, iar vecinătățile cuprindeau o latură comună cu pârâta.

Nu se poate reține că prin

contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 266/1995 și nr. 227/1995,

încheiate de pârâtă, cu F.P.S., pârâta a dobândit proprietatea asupra terenului

în litigiu, deoarece aceste contracte se referă la vânzarea-cumpărarea de

acțiuni.

Se apreciază ca nefondată,

susținerea pârâtei privind aplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 10/2001,

deoarece art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, prevede că aceasta nu se

aplică terenurilor al căror regim juridic este reglementat de Legea nr. 18/1991,

Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 169/1997.

Cum reclamanții dețin titlul

de proprietate asupra terenului în litigiu, emis în baza Legii nr. 18/1991,

normele din Legea nr. 10/2001 nu sunt aplicabile.

Excepția invocată de

intimata-pârâtă, prin întâmpinare, privind neîndeplinirea procedurii prealabile,

nu poate fi analizată, întrucât pârâta nu a formulat recurs.

În concluzie, Curtea

constată că B.I. nu a cedat pârâtei-intimate, proprietatea terenului de 1,5315

ha, din cuprinsul actelor încheiate de acesta, cu reprezentanții pârâtei, în

anii 1985 și 1989, rezultând că a permis pârâtei, doar să folosească terenul și

pentru distrugerile care au fost aduse gospodăriei sale, a fost despăgubit,

prin construirea unei construcții simple și în bani.

Având în vedere că dreptul

de proprietate asupra suprafeței de teren în litigiu nu a fost niciodată cedat

pârâtei, că reclamanții au titlu de proprietate asupra acestui teren, în

conformitate cu Legea nr. 18/1991, actul administrativ atacat se impune a fi

anulat.

Pentru considerentele expuse,

recursul va fi admis, sentința se va casa, acțiunea va fi admisă și se va anula

certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M.03 nr. 0965/1994,

pentru suprafața de 1,5315 ha teren, care face parte din suprafața de teren

totală de 5,1249 ha, proprietatea lui B.I., conform titlului de proprietate nr.

1353669 din 27 ianuarie 1999, emis de Comisia județeană pentru stabilirea

dreptului de proprietate asupra terenurilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanții

B.I.T., B.I., B.M. și D.F. împotriva sentinței civile nr. 759 din 23 septembrie

2003, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ.

Modifică sentința atacată și

în fond, admite acțiunea formulată de reclamanții B.I., D.F., B.M. și B.I.T.

Anulează certificatul de

atestare a dreptului de proprietate seria M.03 nr. 0965/1994, emis de

Ministerul Industriilor, în favoarea SC H. SA București, pentru suprafața de

teren de 1,5315 ha din municipiul Târgu Jiu.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 ianuarie 2005.