ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 382/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 15 iunie 2001, reclamanții B.I., B.M., B.I.T. și D.F. au solicitat anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M.03 nr. 0965/1994, emis de Ministerul Economiei și Comerțului (fostul Minister al Industriilor), în favoarea SC H. SA București. În motivarea acțiunii s-a arătat că în terenul atribuit pârâtei s-a inclus și suprafața de 1,5315 ha teren, proprietatea autorului reclamanților, B.I., din municipiul Târgu Jiu, astfel cum rezultă din Titlul de proprietate nr. 1353669/1999.

Prin sentința civilă nr. 759/2003, a Curții de Apel Craiova, acțiunea a fost respinsă, reținându-se că terenul a fost preluat de pârâtă, de la autorul reclamanților, care a fost despăgubit, prin construirea unei case și anexe gospodărești, cu împrejmuirile aferente, astfel încât reclamanții aveau la îndemână prevederile Legii nr. 10/2001, pentru recuperarea contravalorii terenului. S-a mai reținut că pârâta a devenit proprietară, în baza Legii nr. 15/1990 și a contractelor de vânzare-cumpărare de acțiuni, perfectate cu F.P.S. (nr. 266/1995 și nr. 227/1995). Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen, reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului s-a arătat în esență că în mod greșit instanța a reținut că B.I.

a cedat proprietatea sa, pârâtei; că despăgubirea dată de fostul A.C.H. Cerna, se referea la dezafectarea anexelor gospodărești; că instanța nu a analizat raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză; că prin contractele încheiate cu F.P.S., pârâta a cumpărat acțiuni și nu a dobândit terenul în discuție. Prin întâmpinarea depusă de intimata pârâtă SC H. SA București s-a arătat că nu a fost respectată procedura prealabilă prevăzută de art. 5 din Legea nr. 29/1990, excepție respinsă prin sentință; că B.I. a cedat suprafața de teren în litigiu, astfel cum rezultă din nota din 23 octombrie 1985 și din procesul-verbal din 10 mai 1989, terenul fiind folosit pentru lucrări de organizare de șantier pentru amenajarea râului Jiu; că pe teren există baracamente pentru cazarea personalului de pe șantier, construite în soluție definitivă.

Verificând cauza, în funcție de motivarea recursului, în lumina dispozițiilor art. 304 1 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat. Din probele administrate în cauză, rezultă că B.I., autorul reclamanților, deținea în proprietate, suprafața de 1,5315 ha teren, în anul 1985, fiind proprietar al zonei „T.C.” A.C.H. Târgu Jiu. Din cuprinsul notei din 23 octombrie 1985, încheiată de reprezentantul A.C.H. Cerna, reprezentantul T.A.G.C.A. București și B.I., rezultă că A.C.H. Cerna a efectuat o construcție simplă, autorului reclamanților, ca urmare a dezafectării și demolării gospodăriei anexe (cuptor pâine, grajduri, coteț porci, gard împrejmuitor, bazin apă, roți pentru scoaterea apei pentru irigat) și a dezafectării produselor agricole plantate pe acest teren.

Totodată, s-a acordat lui B.I., o despăgubire în bani, de către fostul A.C.H. Cerna, pentru dezafectarea anexelor gospodărești. Din conținutul notei din 23 octombrie 1985 și din cel al procesului-verbal din 10 mai 1989, se reține că a existat o desocotire pentru dezafectarea anexelor gospodărești ale lui B.I., acesta necedând niciodată pârâtei, proprietatea terenului în discuție. Raportul de expertiză efectuat a reținut, în concordanță cu actele depuse la dosar, că terenul care face obiectul titlului de proprietate nr. 1353669/1999, emis pe numele autorului reclamanților, B.I., a fost inclus în certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M.03 nr. 0965/1994; că pe acest teren se află amplasate barăci executate din plăci de pal și din scândură, așezate pe plăci de beton turnate la sol.

Se constată că suprafața de teren de 1,5315 ha face parte din suprafața de 5 ha 1249 mp, proprietatea lui B.I., suprafața totală a terenului rezultând și din actul de proprietate din anul 1935, încheiat de B.I., teren care face obiectul titlului de proprietate emis pe numele B.I., de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, ca urmare a cererii formulate de B.I. - nr. 6458 din 20 martie 1991. Prin procesul-verbal din data de 14 decembrie 1998, reclamanții au fost puși în posesie de către Comisia pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, act din care se reține că autorul reclamanților deținea proprietatea întregului teren, iar vecinătățile cuprindeau o latură comună cu pârâta.

Nu se poate reține că prin contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 266/1995 și nr. 227/1995, încheiate de pârâtă, cu F.P.S., pârâta a dobândit proprietatea asupra terenului în litigiu, deoarece aceste contracte se referă la vânzarea-cumpărarea de acțiuni. Se apreciază ca nefondată, susținerea pârâtei privind aplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 10/2001, deoarece art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, prevede că aceasta nu se aplică terenurilor al căror regim juridic este reglementat de Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 169/1997. Cum reclamanții dețin titlul de proprietate asupra terenului în litigiu, emis în baza Legii nr. 18/1991, normele din Legea nr. 10/2001 nu sunt aplicabile.

Excepția invocată de intimata-pârâtă, prin întâmpinare, privind neîndeplinirea procedurii prealabile, nu poate fi analizată, întrucât pârâta nu a formulat recurs. În concluzie, Curtea constată că B.I. nu a cedat pârâtei-intimate, proprietatea terenului de 1,5315 ha, din cuprinsul actelor încheiate de acesta, cu reprezentanții pârâtei, în anii 1985 și 1989, rezultând că a permis pârâtei, doar să folosească terenul și pentru distrugerile care au fost aduse gospodăriei sale, a fost despăgubit, prin construirea unei construcții simple și în bani. Având în vedere că dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren în litigiu nu a fost niciodată cedat pârâtei, că reclamanții au titlu de proprietate asupra acestui teren, în conformitate cu Legea nr. 18/1991, actul administrativ atacat se impune a fi anulat.

Pentru considerentele expuse, recursul va fi admis, sentința se va casa, acțiunea va fi admisă și se va anula certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M.03 nr. 0965/1994, pentru suprafața de 1,5315 ha teren, care face parte din suprafața de teren totală de 5,1249 ha, proprietatea lui B.I., conform titlului de proprietate nr. 1353669 din 27 ianuarie 1999, emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanții B.I.T., B.I., B.M. și D.F. împotriva sentinței civile nr. 759 din 23 septembrie 2003, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ. Modifică sentința atacată și în fond, admite acțiunea formulată de reclamanții B.I., D.F., B.M. și B.I.T. Anulează certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M.03 nr. 0965/1994, emis de Ministerul Industriilor, în favoarea SC H. SA București, pentru suprafața de teren de 1,5315 ha din municipiul Târgu Jiu. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2005.