ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4980/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 368 din 28 noiembrie 2003 a Tribunalului Vrancea, în fond după casare, a fost condamnat inculpatul L.V. la pedeapsa de 16 ani închisoare și 6 ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen. A fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus durata arestării preventive cu începere de la 29 iulie 2002 la zi. Totodată, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile L.A. suma de 18.000.000 lei, cu titlu de despăgubiri materiale și la câte 200.000 lei lunar prestație periodică de întreținere pentru minorii A.A., M.C., L.V.

și A.I., cu începere de la data săvârșirii infracțiunii și până la majoratul fiecărui copil, precum și la câte 200.000 lei lunar cu același titlu pentru minorul M., de la data de 20 iulie 2002 și până la 3 august 2003 când acesta a devenit major. Același inculpat a fost obligat și la plata cheltuielilor de spitalizare către Spitalul Județean Focșani, Spitalul de Urgență Dr. Bagdasar București și Serviciul de Ambulanță Vrancea, cu dobânda legală aferentă. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt: În ziua de 19 iulie 2002, inculpatul L.V. a consumat băuturi alcoolice în mai multe locuri, inclusiv la domiciliul lui L.D. La un moment dat, inculpatul și-a amintit de un conflict cu victima D.I.

și a afirmat că dorește să se răzbune pe aceasta și pe „familia I.”, întrucât cu o zi înainte aceștia îl bătuseră pe tatăl său. În acest scop, în jurul orelor 2,00, inculpatul a luat o sapă și cu toată opunerea martorilor S.V., L.S. și L.D. s-a îndreptat spre locuința victimei, pe care a așteptat-o să iasă din domiciliul soacrei sale. În momentul în care victima D.I. a ieșit din casă, inculpatul i-a aplicat o lovitură puternică cu sapa în cap, după care s-a reîntors în locuința lui L.D., în jurul orelor 4,30. Datorită loviturii aplicate, victima a intrat în comă, fiind găsită de mai mulți consăteni în dimineața zilei de 20 iulie 2002, în apropierea unui podeț din beton și deși transportată la Spitalul Dr.

Bagdasar București aceasta a decedat la 31 iulie 2002. Situația de fapt expusă a fost stabilită pe baza raportului de expertiză medico-legală, depozițiilor martorilor C.S., L.S., C.D., V.C., S.V., L.D. și L.I., coroborate cu concluziile raportului de constatare tehnico-științifică biocriminalistic. Curtea de Apel Galați, prin decizia penală nr. 50/ A din 5 februarie 2004, a respins apelul formulat de inculpat. Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs prin care a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar casarea cu trimitere pentru completarea probelor. Recursul nu este fondat. Instanța de fond, după casarea cu trimitere și după reaprecierea întregului material probatoriu administrat, a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, încadrând corespunzător din punct de vedere juridic fapta comisă în textul de lege mai sus-menționat.

Este adevărat că inculpatul nu a recunoscut infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, nici în faza de urmărire penală nici în faza de cercetare judecătorească (în primele declarații, date la scurt timp după comiterea infracțiunii, a recunoscut faptul că a avut un incident violent cu victima, dar îl indică pe L.D. ca autor al mai multor lovituri cu pumnii), însă vinovăția acestuia este relevată de celelalte mijloace de probă. Astfel, din declarațiile martorilor S.V., L.D., L.S. martori în compania cărora inculpatul s-a aflat în permanență, până în momentul critic, precum și din depoziția martorei C.S. rezultă că făptuitorul, după ce a consumat o cantitate mare de băuturi alcoolice și pe fondul unor conflicte anterioare cu familia victimei, s-a manifestat violent la adresa victimei, afirmând de mai multe ori că intenționează să se răzbune.

Aceiași martori mai subliniază că în realizarea scopului pe care și l-a propus, inculpatul a luat o sapă din locuința martorului L.D. și s-a îndreptat spre locuința victimei, cu toate că martorii prezenți au încercat să-l oprească și să-l dezarmeze. Depozițiile acestor martori se coroborează cu Raportul de constatare tehnico-ștințifică biocriminalistică nr. 23393 din 26 august 2002, raport care, printre altele, concluzionează că pe degetul arătător al mâinii drepte a inculpatului s-au identificat urme de sânge, însă cantitatea depistată a fost insuficientă pentru alte determinări. Raportul medico-legal necropsie confirmă că leziunile de violență cranio-cerebrale au putut fi produse prin loviri repetate cu corp dur.

Din coroborarea mijloacelor de probă analizate, rezultă că inculpatul, pe fondul consumului de alcool și având ca motivație o recentă altercație a tatălui său cu membrii familiei L.I., este autorul infracțiunii de omor calificat, așa cum bine au reținut instanța de fond și cea de apel. În raport de considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nu este fondat și va fi respins în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Se va computa perioada arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod, inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.V. împotriva deciziei penale nr. 50/ A din 5 februarie 2004 a Curții de Apel Galați. Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 29 iulie 2002 la 5 octombrie 2004. Obligă pe recurent la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 octombrie 2004.