ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4708/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 288 din 2 iunie

2003, pronunțată în dosarul 3191/2003 al Tribunalului Bacău, în temeiul art.

174 C. pen., raportat la art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen.

și art. 74 lit. b) și art. 76 alin. (2) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii

de omor calificat a fost condamnat inculpatul minor D.A., la pedeapsa de 3 ani

închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen., s-a

aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsă durata arestării preventive a inculpatului, începând cu data

de 29 noiembrie 2002 și până la zi.

În temeiul art. 350 C. proc. pen.,

s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 14 și art. 346 C.

proc. pen., s-a constatat că Serviciul de Ambulanță Bacău, nu s-a constituit

parte civilă.

În temeiul art. 14 și art. 346 C.

proc. pen., s-a constatat că partea vătămată S.M., nu s-a constituit parte

civilă.

În temeiul art. 14 și art. 346 C.

proc. pen. și a art. 998 și art. 1000 alin. (2) C. civ., a fost obligat în

solidar inculpatul minor D.A. și partea responsabilă civilmente S.M. la plata

cheltuielilor de spitalizare ocazionate de internarea victimei în cuantum de

1.529.950 lei către Spitalul jud. Bacău, 24.423.264 lei către Spitalul Clinic

nr. 3 Iași și a sumei de 4.646.338 lei către Spitalul Municipal Moinești.

Pentru a dispune astfel, prima

instanță a reținut că inculpatul minor D.A. este fiul lui S.M. din căsătoria

anterioară a acesteia cu D.G. decedat la 30 ianuarie 1991. După decesul lui

D.G., mama minorului s-a căsătorit cu victima S.I.D., împrejurare în care

inculpatul minor D.A. a locuit cu aceștia.

În acest mediu de familie au existat

permanent stări conflictuale generate de victima S.I.D., care pe fondul

consumului frecvent de alcool se manifesta excesiv de violent în orice

împrejurare, față de orice persoană și în special față de inculpatul minor.

În ultimii 3 ani, pe fondul

consumului excesiv de alcool, victima a provocat scandaluri de amploare în mod

frecvent, iar ținta violenței acestuia a devenit inculpatul minor D.A., care

era copilul din altă căsătorie al soției victimei.

În mediul de familie, victima îl

supunea pe minor la rele tratamente, terorizându-l, amenințându-l, lovindu-l și

izgonindu-l din domiciliu.

În ultima perioadă de timp, victima

nu mai suporta prezența minorului în locuința sa și din acest motiv l-a izgonit

din domiciliu, refuzând să-l mai primească în locuință. În aceste condiții

minorul a fost găzduit temporar de diferite persoane, iar când nu a avut o

asemenea posibilitate stătea pe străzi și prin parcuri.

Pe fondul traumelor emoționale

generate de relele tratamente, inculpatul minor a hotărât să discute cu

victima, considerând că va reuși să o determine pe aceasta să-l primească

înapoi în locuință. În ziua de 11 iunie victima S.I.D. împreună cu soția sa

S.M., a lucrat în gospodăria martorului P.I. până, în jurul orelor 18,00, timp

în care a consumat și băuturi alcoolice.

În jurul orelor 21,20, S.I.D. a

plecat de la domiciliu, cu intenția de a merge la serviciu la Schela de Foraj

Zemeș, unde intra în tura de schimbul III.

În timp ce victima trecea strada,

mergând pe direcția în care se afla locuința martorului P.I., a fost observată

de minor.

Inculpatul s-a apropiat de victimă,

cu intenția de a o convinge să-l primească în locuință, însă discuțiile purtate

au rămas fără vreun rezultat favorabil. Victima s-a manifestat agresiv, s-a

repezit asupra inculpatului cu intenția de a-l lovi, însă acesta a reușit să

scape, ferindu-se.

Refuzul categoric al victimei de a-l

primi în locuință, cât și conduita agresivă a acesteia, au determinat pe

minorul aflat în dificultate socială să răspundă la rândul său violent.

În apropierea locului în care se

afla, inculpatul a găsit o bucată de lemn ce provenea de la cofrajul unei

construcții din apropiere, și în timp ce victima se apropia de poarta locuinței

martorului P.I., a lovit-o pe la spate de mai multe ori în zona capului.

Datorită loviturilor și leziunilor

produse de acesta, victima a căzut jos, stare în care inculpatul i-a aplicat

din nou lovituri în zona capului și brațelor.

Observând că victima se afla în

stare gravă și este în inconștiență, inculpatul a abandonat-o într-o baracă

izolată, situată în curtea locuinței lui P.I.

După abandonarea victimei inculpatul

a mers la domiciliu și i-a relatat mamei sale că s-a întâlnit cu victima S.I.D.

și l-a lovit cu un băț, ascunzându-i însă locul în care a lăsat victima.

Mama minorului, S.M., a căutat-o pe

victimă pe stradă, la locul de muncă și prin baruri, întrebând toate persoanele

întâlnite dacă l-au văzut pe soțul ei, însă negăsindu-l s-a reîntors la

domiciliu.

În dimineața zilei de 12 iunie 2002,

S.I.D. a fost găsit în stare de comă în baraca în care fusese abandonat.

Victima a fost transportată la Spitalul Municipal Moinești, iar apoi la Spitalul

Clinic nr. 3 Iași unde, deși a fost supusă unor intervenții chirurgicale nu a

putut fi salvată, rămânând în stare de comă până la data de 14 august 2002,

când a decedat.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și

inculpatul D.A.

Parchetul a criticat soluția primei

instanței drept netemeinică sub aspectul greșitei rețineri în cauză a

dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen., cât și a cuantumului pedepsei aplicate

funcție de aceasta.

S-a solicitat admiterea apelului,

înlăturarea circumstanței legale a scuzei provocării și aplicarea unei pedepse

corespunzătoare.

Inculpatul D.A. a criticat soluția

primei instanțe drept netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate,

care este prea aspră solicitând reducerea ei.

Prin decizia penală nr. 298/2003 s-a

respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul D.A. și s-a admis apelul

parchetului, numai cu privire la greșita reținere a dispozițiilor art. 73 lit.

b) C. pen., cuantumul pedepsei și neaplicarea pedepselor complementare.

A desființat sentința sub aceste

aspecte, a înlăturat dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen. și a aplicat pedeapsa

complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) pe

o perioadă de 3 ani și a majorat pedeapsa aplicată inculpatului. Celelalte

dispoziții au fost menținute.

Împotriva acestei decizii a formulat

recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, critica vizând greșita

aplicare a pedepsei complimentare a interzicerii drepturilor.

Recursul este fondat.

La data săvârșirii faptei, 11 iunie

2002, inculpatul era minor.

Cum, potrivit art. 109 alin. (3) C.

pen., pedepsele complimentare nu se aplică inculpaților minori, aplicarea

acestei pedepse de către instanța de apel este nelegală.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul, va casa decizia atacată numai

cu privire la greșita aplicare a dispozițiilor art. 65 C. pen. și va înlătura

pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

Din pedeapsă se va deduce perioada

arestării preventive.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu a inculpatului, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva deciziei penale nr. 298

din 5 august 2003 a Curții de Apel Bacău, privind pe inculpatul D.A.

Casează decizia atacată numai cu

privire la greșita aplicare a dispozițiilor art. 65 C. pen. și înlătură

pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen., aplicată inculpatului D.A. pe o durată de 3 ani.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 29 noiembrie 2002, la 23

octombrie 2003.

Onorariul de avocat, în sumă de

400.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 octombrie 2003.