ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 346/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 346/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 313 din 4 septembrie 2003, Tribunalul Bacău a dispus condamnarea inculpaților:
- A.V.;
- A.G.;
- A.I.V. la pedeapsa de câte 3 ani închisoare și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata de câte 2 ani pentru fiecare inculpat, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 73 lit. b) C. pen., art. 74 lit. a) și c) și art. 76 alin. ultim C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., pentru toți inculpații.
S-au dedus din pedepsele aplicate perioadele executate prin arest preventiv, începând cu 10 aprilie 2003 la zi.
În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost prelungită arestarea preventivă a inculpaților cu încă 30 zile.
Au fost obligați inculpații în solidar, către partea civilă la 6.000.000 lei despăgubiri civile și la 3.000.000 lei daune morale.
În baza art. 118 din Legea nr. 3/1978, au fost obligați inculpații în solidar, la plata sumei de 2.956.000 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare către Spitalul Municipal Onești, luându-se act că Serviciul de Ambulanță Bacău nu s-a constituit parte civilă.
Conform art. 191 C. proc. pen., au fost obligați inculpații la câte 3.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
În noaptea de 1-2 decembrie 2002 a avut loc un conflict între inculpații A.V., A.I.V., A.G. și M.C., acesta din urmă având însă partea sa de vină în declanșarea scandalului.
S-a mai reținut că în comuna Berzunți, sat Moreni, județul Bacău, soții B.I. și B.R., foști specialiști în agricultură, au deschis un local, care în realitate era un fel de club, chiar dacă acolo se consumau și băuturi alcoolice.
În acest local, inculpații obișnuiau să-și petreacă timpul liber de multe ori, consumând doar câte un suc și vizionau programe TV, navigau pe internet, lucrând ori jucându-se pe calculator.
Între inculpați și proprietarul localului s-au statornicit relații bazate pe simpatie, tinerii erau ocrotiți de către patronii localului respectiv, întrucât aveau un comportament civilizat.
În localul respectiv nu aveau acces persoanele, care anterior au provocat scandaluri și nici cele aflate în stare de ebrietate.
În această situație s-a aflat și martorul A.M., care, deși era rudă cu proprietara localului, avea interdicție de a frecventa acel local.
Cu toate acestea, la data de 1 decembrie 2002, A.M. a intrat în localul SC R. SRL Berzunți și aflându-se în stare de ebrietate, a tulburat liniștea consumatorilor, motiv pentru care a fost dat afară.
În apropierea localului s-a întâlnit cu M.C., dar nu i-a spus că a fost dat afară din local, ci i s-a plâns că nu i se permite accesul, deoarece are datorii neachitate.
Partea vătămată M.C., aflându-se în stare de ebrietate, și fiind pus pe scandal, a intrat în local în jurul orelor 21,00, împreună cu martorul A.M., căruia i-a cumpărat o bere, deși persoana de la bar l-a rugat să nu procedeze astfel.
De fiecare dată când partea vătămată și martorul A.M. au intrat în localul respectiv, în stare de ebrietate, au tulburat liniștea, au deranjat consumatorii, provocând scandaluri care se finalizau cu sticle și geamuri sparte. O perioadă de timp lui M.C. i-a fost interzis să frecventeze localul soților B.
A.C., aflându-se în stare de ebrietate, a agitat conținutul sticlei de bere, stropind consumatorii. M.C. în loc să aplaneze incidentul mai ales că el cumpărase sticla cu bere, dimpotrivă i-a dat amploare, lovindu-l pe martorul P.D.
În cele din urmă, A.M. a scăpat din mână sticla de bere, care s-a spart, de pardoseală.
La una din mesele localului se aflau cei trei tineri, A.V., A.I.V. și A.G., care s-au amuzat pe seama incidentului provocat de niște persoane aflate în stare de ebrietate.
Observând acest lucru, M.C. s-a apropiat de masa acestora, amenințându-i cu violență.
Martorul A.M. a fost dat afară din local.
Proprietara localului, văzând comportamentul necivilizat al părții vătămate M.C., i-a solicitat să părăsească incinta localului.
Deoarece partea vătămată nu s-a conformat, a fost chemat la fața locului martorul B.I., care a reușit să o determine pe aceasta să părăsească localul. Partea vătămată nu a plecat acasă, rămânând în curtea localului, pe lângă un perete.
Ulterior, inculpatul A.V. a ieșit din local, cu intenția de a merge la WC - ul din curte, dar a fost lovit pe neașteptate de către M.C., atât de rău, încât l-a obligat pe cel agresat să strige după ajutor.
Fratele și prietenul inculpatului A.V., auzind strigătele de ajutor au ieșit în curte, unde l-au găsit pe acesta din urmă, căzut la pământ, lovit și murdar de sânge.
După ce l-au salvat pe A.V., toți cei trei l-au lovit pe partea vătămată M.C., până l-au trântit la pământ și au continuat să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele și după ce acesta căzuse. Apoi cei trei inculpați l-au târât pe M.C., până l-au scos în drum, abandonându-l vis-à-vis de local, în parcarea pentru autoturismele particulare.
Inculpații au revenit la local, fiindu-le indiferent ce se va întâmpla cu M.C., pe care l-au lăsat în frig, în stare gravă.
După o perioadă de timp, prin locul respectiv a trecut martorul A.M., care, deși se afla în stare de ebrietate, l-a observat pe M.C., în starea gravă în care se afla.
Deoarece nu a putut să transporte singur victima, același martor l-a anunțat pe fiul acesteia despre cele întâmplate.
În jurul orelor 23,00, partea vătămată a fost dusă acasă de către fiul său, care a fost ajutat și de martorul A.M.
Starea în care se afla victima fiind gravă, familia acesteia a anunțat Serviciul Județean de Ambulanță Bacău, aceasta fiind transportată de urgență la Spitalul Municipal Onești, unde până la ziuă a și fost operat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, partea civilă M.C. și inculpații A.V., A.I.V. și A.G.
În apelul declarat de Parchet s-a susținut că în mod greșit s-au reținut în favoarea inculpaților dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen., privind circumstanța atenuantă a provocării, iar pedepsele aplicate acestora sunt prea blânde, instanța neținând seama de gradul ridicat de pericol social al faptei comise și potențialul de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana inculpaților. S-a mai criticat hotărârea în sensul că, în mod greșit s-au făcut aplicarea prevederilor art. 74 C. pen., având în vedere că infracțiunea comisă de inculpați este o faptă deosebit de gravă.
Apelul declarat de partea civilă vizează cuantumul despăgubirilor civile, aceasta solicitând majorarea atât a daunelor materiale cât și a daunelor morale.
Inculpații, la termenul de judecată din 28 octombrie 2003, au declarat că își retrag apelul.
Prin decizia penală nr. 410 din 28 octombrie 2003, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău.
S-a luat act de declarațiile inculpaților A.V., A.G. și A.I.V., privind retragerea apelurilor declarate, împotriva sentinței penale nr. 313 din 4 septembrie 2003 a Tribunalului Bacău.
A fost admis apelul declarat de partea civilă M.C.
S-a dispus desființarea în parte a hotărârii atacate, numai cu privire la cuantumul despăgubirilor civile acordate și rejudecând, au fost majorate despăgubirile civile datorate de inculpați în solidar, de la 6.000.000 lei la 15.000.000 lei despăgubiri civile și de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei daune morale.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 160
d
alin. (1) C. proc. pen., a fost prelungită arestarea preventivă a apelanților inculpați A.V., A.G. și A.I.V., cu încă 30 de zile, de la 30 octombrie 2003 la 28 noiembrie 2003 inclusiv.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate în sensul că pedeapsa aplicată inculpaților este prea blândă, ea nu reflectă gradul ridicat de pericol social, iar dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen., au fost greșit reținute în favoarea inculpaților, având în vedere că părțile dosarului nu au dovedit că inculpații au comis fapta, fiind în stare de provocare.
S-a solicitat admiterea recursului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, casarea deciziei atacate, înlăturarea dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen., reținute în favoarea inculpaților și majorarea pedepselor aplicate acestora.
Examinând recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în raport de motivele de recurs invocate și care își găsesc temeiul, în dispozițiile art. 385
9
pct. 14 și 17
1
C. proc. pen., se constată că acesta este fondat, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 73 lit. b) C. pen., constituie circumstanța atenuantă, printre alte împrejurări, săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinat de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că partea vătămată M.C. și martorul A.M., fiind cunoscuți în comună ca niște persoane consumatoare de băuturi alcoolice și puși frecvent pe scandal, uneori proprietarul barului interzicându-le accesul în local, în seara de 1 decembrie 2002, au intrat în local deși barmanul inițial refuzase să-l mai servească pe martorul menționat.
Pentru acest motiv, cei doi au provocat scandal, amenințând cu violențe pe inculpații A.V., A.I.V. și A.G., care se aflau la o masă și se amuzau de comportarea martorului A.M., care agitând conținutul unei sticle de bere a stropit consumatorii.
Ulterior, inculpatul A.V., părăsind localul pentru câteva momente, a fost lovit de partea vătămată M.C., astfel că reacția inculpaților de a lovi pe partea vătămată a fost determinată de comportamentul violent al acesteia, situație ce rezultă din depozițiile martorilor B.R. și B.I.
Așa cum în mod corect au reținut atât instanța de fond cât și cea de apel, activitatea provocatoare a părții vătămate, a fost dovedită cu certitudine, constatându-se că nu există temeiuri pentru înlăturarea dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen.
În ce privește pedepsele aplicate inculpaților se constată că într-adevăr, instanțele nu au acordat eficiența cuvenită tuturor criteriilor de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen.
La stabilirea și aplicarea pedepselor nu s-a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, atitudinea pe care inculpații au avut-o față de victimă, pe care, după ce i-au aplicat lovituri de o gravitate deosebită, au abandonat-o, lăsând-o în frig, pe vreme de iarnă, fiindu-le indiferent ce se va întâmpla cu ea.
Așadar, pedepsele de câte 3 ani închisoare aplicate inculpaților nu reflectă gradul de pericol social al faptei comise și nu este în măsură să realizeze reeducarea acestora în vederea reinserției în comunitate și prevenția generală, conform scopului prevăzut de art. 52 C. pen., impunându-se deci majorarea lor.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 385
15
pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău să fie admis.
Se va casa decizia atacată și hotărârea primei instanțe cu privire la individualizarea pedepselor.
Se vor modifica pedepsele aplicate inculpaților A.V., A.G. și A.I.V., pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a), art. 73 lit. b), art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) alin. penultim C. pen., de la câte 3 ani închisoare la 4 ani închisoare.
Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.
Se va deduce din pedepsele aplicate, timpul reținerii și arestării preventive a inculpaților de la 10 aprilie 2003 la 21 ianuarie 2004.
Onorariile de avocat, în sumă de câte 400.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpaților se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, împotriva deciziei penale nr. 410 din 28 octombrie 2003 a Curții de Apel Bacău, privind pe inculpații A.V., A.G. și A.I.V.
Casează decizia atacată și sentința penală nr. 313/ D din 4 septembrie 2003 a Tribunalului Bacău, cu privire la individualizarea pedepselor.
Modifică pedepsele aplicate inculpaților A.V., A.G. și A.I.V., pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a), art. 73 lit. b), art. 74 lit. a) și c) și art. 76 alin. penultim C. pen., de la câte 3 ani închisoare la câte 4 ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.
Deduce din pedepsele aplicate, timpul reținerii și arestării preventive a inculpaților de la 10 aprilie 2003 la 21 ianuarie 2004.
Onorariile de avocat, în sumă de câte 400.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpaților, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 ianuarie 2004.