ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2516/2014

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 86/D/14 martie 2013 a Tribunalului Bacău s-a dispus:

Au fost respinse cererile formulate de inculpații I.M. și A.E. de schimbare a încadrării juridice a faptei de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 alin. (1) lit. f) C. pen.

I. A fost condamnat inculpatul I.M. pentru săvârșirea infracțiunii de:

- tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 alin. (1) lit. f) C. pen. la pedeapsa de 10 ani și 6 luni închisoare și 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.;

- lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) C. pen. la pedeapsa de 9 ani închisoare;

-lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) C. pen. la pedeapsa de 9 ani închisoare;

- lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 1 an. închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și b C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului I.M. în pedeapsa cea mea grea, inculpatul având de executat 10 ani și 6 luni închisoare și 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestării preventive de la data de 18 decembrie 2010 la 12 iunie 2011.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul I.M. în vederea obținerii și stocării în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

II. A fost condamnat inculpatul A.E. pentru săvârșirea infracțiunii de:

- tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 alin. (1) lit. f) C. pen. la pedeapsa de 9 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.;

- lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) C. pen. la pedeapsa de 8 ani închisoare;

- lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) C. pen. la pedeapsa de 8 ani închisoare;

- lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și b) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului I.M. în pedeapsa cea mea grea, inculpatul având de executat 9 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestării preventive de la data de 18 decembrie 2010 la 12 iunie 2011.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A.E. în vederea obținerii și stocării în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

III. În baza art. 264 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul S.M.I. pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 86

1

C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În baza art. 86

2

C. pen. s-a stabilit termen de încercare 6 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

S-a dispus încredințarea supravegherii inculpatului S.M.I., pe durata termenului de încercare, Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău și a fost obligat inculpatul să se supună măsurilor prevăzute de art. 86

3

alin. (1) C. pen. și anume:

- să se prezinte la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații cu privire la mijloacele sale de existență.

În baza art. 86

3

alin. (3) C. pen. s-a impus inculpatului, pe durata termenului de încercare, respectarea următoarelor obligații:

- să nu intre în legătură cu părțile vătămate C.A. și Ș.S. și nici cu inculpații I.M., A.E. și C.I.Ș.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă durata reținerii din data de 23 decembrie 2010.

IV. În baza art. 264 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.I.Ș. pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. s-a luat act că Serviciul de Ambulanță Județean Bacău nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen., art. 998 C. civ. și art. 1003 C. civ. și art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 modificată au fost obligați inculpații I.M. și A.E., în solidar, la plata sumei de 2699,25 lei către partea civilă Spitalul Județean de Urgență Bacău.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen., art. 998 C. civ. și art. 1003 C. civ. și art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 modificată au fost obligați inculpații I.M. și A.E., în solidar, la plata sumei de 512,76 lei către partea civilă Spitalul Municipal Onești.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen., art. 998 C. civ. și art. 1003 C. civ. au fost obligați inculpații I.M. și A.E., în solidar, la plata sumei de 125.000 lei, cu titlu de daune morale, către partea civilă C.A.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen., art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul I.M. la plata sumei de 20.000 euro echivalent în lei la data plății, cu titlu de daune morale, către partea civilă Ș.S.

S-a luat act că partea vătămată Ș.S. nu a formulat acțiune civilă împotriva inculpatului A.E.

În baza art. 109 C. proc. pen. s-a dispus păstrarea mijloacelor de probă consemnate în procesele-verbale de la dosar instanță, până la soluționarea definitivă a cauzei.

S-a luat act că inculpații I.M., A.E. și C.I.Ș. au fost asistați de apărători aleși, iar inculpatul S.M.I. a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.

În baza art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, după cum urmează:

- inculpatul I.M. - 5.000 lei;

- inculpatul A.E. - 4.500 lei;

- inculpatul S.M.I. - 3.000 lei;

- inculpatul C.I.Ș. - 2.500 lei.

În baza art. 193 alineat ultim C. proc. pen. au fost respinse cererile formulate de apărătorii părților vătămate - civile de obligare a inculpaților la plata cheltuielilor judiciare.

În baza art. 199 alin. (3) C. proc. pen. au fost admise cererile formulate de av. A.C., av. M.R., av. R.L., av. P.G.I. și av. C.F., martorii P.P. și M.S.Ș. de scutire de la plata amenzii judiciare aplicare fiecăruia prin încheierea de ședință din data de 21 iunie 2012 și în consecință s-a dispus exonerarea acestora de la plata amenzii în cuantum de 2.000 lei în cazul avocaților, respectiv 100 lei în cazul martorilor.

În baza art. 199 alin. (3) C. proc. pen. au fost respinse cererile formulate de av. A.C. de scutire de la plata amenzilor judiciare aplicate prin încheierile de ședință din datele de 24 aprilie 2012 și 08 iunie 2012.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 648/P/2010 din 10 august 2011 înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău sub nr. 4109/110/2011 s-a dispus:

I. Trimiterea în judecată a inculpaților:

1) I.M., cetățean român, studii postuniversitare, stagiul militar nesatisfăcut, director firmă privată, căsătorit, fără copii minori, cu antecedente penale dar reabilitat de drept;

2) A.E., cetățean român, studii 12 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, necăsătorit, fără copii, fără antecedente penale; ambii pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de omor calificat, pentru comiterea a două infracțiuni de lipsire libertate în mod ilegal și pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, fapte prevăzute de: art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 alin. (1) lit. f) C. pen., art. 189 alin. (1), (2) C. pen. art. 189 alin. (1), (2) C. pen. și respectiv art. 180 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a), b) C. pen., constând în aceea că în ziua de 17 decembrie 2010, în timp ce se aflau la complexul "S." din mun. Onești, împreună, cei doi inculpați, le-au lipsit în mod ilegal de libertate timp de mai multe ore (intervalul orar aproximativ 12:00 - 15:00) pe persoanele vătămate C.A. și Ș.S., le-au aplicat mai multe lovituri cu mijloace contondente, cu o sticlă și un foarfec și le-au forțat să consume un volum de aproape 2 l de whisky, intenționând să o ucidă pe prima dintre ele, toate acestea în legătură cu îndatoririle de serviciu ale celor două victime;

3) S.M.I., cetățean român, studii liceale, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, căsătorit, fără copii, cu antecedente penale dar reabilitate de drept, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen., constând în aceea că în noaptea de 17/18 decembrie 2010, acesta a sustras mediul de stocare a informațiilor tip hard-disk, care conținea înregistrarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere ale complexului, din aparatura tehnică de la parter, pentru a oferi astfel ajutor celorlalți doi inculpați de mai sus, în îngreunarea și chiar zădărnicirea urmăririi penale;

II. Punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului:

4) C.I.Ș., cetățean român, studii liceale, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, căsătorit, fără copii, fără antecedente penale dar reabilitate de drept, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen., constând în aceea că în data de 17 decembrie 2010, acesta a șters imaginile înregistrate de camerele de supraveghere ale complexului și a acordat ajutor inculpaților I.M. și A.E. să șteargă urmele infracțiunii, să îndepărteze și să ascundă obiectele purtătoare de urme, să transporte și să schimbe de haine persoanele vătămate, pentru a oferi astfel ajutor celor doi inculpați, în îngreunarea și chiar zădărnicirea urmăririi penale.

În cursul cercetării judecătorești în conformitate cu dispozițiile art. 323 C. proc. pen. și art. 69 - 74 C. proc. pen. au fost audiați inculpații I.M. și A.E., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Inculpații C.I.Ș. și S.M.I. s-au prevalat de dreptul la tăcere invocând dispozițiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen.

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești instanța a reținut următoarele:

La data de 17 decembrie 2010, ora 15.00, organele de poliție au fost sesizate de către personalul de serviciu din cadrul Spitalului Municipal Onești despre faptul că a fost adusă o persoană în stare de comă, cu diagnosticele de "TCC, plagă occipitală, comă gradul IV", stabilindu-se că persoana se numește C.A., din mun. Onești.

Ulterior, prin plângeri prealabile depuse la data de 17 decembrie 2010 și respectiv 18 decembrie 2010, persoanele vătămate Ș.S. și C.A. au solicitat tragerea la răspundere penală a numiților I.M. și A.E., care, în ziua de 17 decembrie 2010, i-au chemat la locul de muncă, aflat în administrarea primului dintre inculpați, unde i-au obligat să consume whisky și le-au aplicat numeroase lovituri cu pumnii și cu picioarele, producându-le leziuni corporale ce au necesitat îngrijiri de specialitate.

Urmare a probatoriului administrat în cauză s-a constatat existența următoarei situații de fapt:

Persoanele vătămate C.A. și Ș.S. lucrau la data comiterii faptelor ca pizzer și respectiv bucătar-șef la complexul comercial "S." din mun. Onești, administrat în fapt de către inculpatul I.M.

Din declarația inculpatului C.I.Ș., care lucra fără forme legale în cadrul SC E. SRL, ca șef al complexului S. la data de 17 decembrie 2010 a rezultat că "această societate este pe numele soției lui I.M., care este șeful meu, acesta are un prieten pe numele de A.E. pe care l-am cunoscut în luna iulie 2010, însă de administrarea treburilor împreună cu șeful meu se ocupa numai de aproximativ 2 luni de zile. Nu pot să spun ce calitate are în cadrul firmei această persoană, am observat însă că acesta oferă mereu sugestii, care îi sunt respectate."

În ziua de 16 decembrie 2010, fiind de serviciu, cele două persoane vătămate au consumat câte două sticle de vin din depozitul de vinuri aflat în bucătăria complexului comercial, fără să achite contravaloarea acestora, fapt pentru care a doua zi, cei doi au fost invitați la sediu de către inculpatul I.M., pentru a-i oferi explicații, deși nu erau de serviciu.

În jurul orei 13.00 din ziua de 17 decembrie 2010, cele două persoane vătămate s-au prezentat la complex, unde au fost confruntate și cu ospătărița care a fost de serviciu pe schimbul lor cu o zi anterioară - martorul P.R.M.

Toți cei trei angajați au fost conduși într-un birou (contabilitate), pe a cărui ușă era înscris "Proceduri reci", de la primul etaj, unde după ce li s-au cerut scurte explicații, ospătărița a fost invitată să plece, iar celor două persoane vătămate nu li s-a mai permis să părăsească biroul timp de câteva ore, respectiv până prin jurul orelor 15.30 - 16.00.

În acest interval de timp, inculpatul I.M. le-a obligat pe cele două persoane vătămate să se așeze pe canapeaua din birou și nu le-a mai lăsat să se ridice. Împreună apoi cu coinculpatul A.E., cei doi inculpați au început să le aplice numeroase lovituri cu pumnii și cu picioarele ambelor persoane vătămate, în special în zona feței și a capului, pe fondul suspiciunii că acestea îl fură pe patron.

La un moment dat, inculpatul I.M. i-a solicitat unui alt angajat (inculpatul C.I.Ș.) să îi aducă o sticlă cu whisky și două pahare, în care le-a turnat băutură și din care le-a forțat pe cele două persoane vătămate să consume până la comă alcoolică.

Cei doi inculpați nu le-au mai permis persoanelor vătămate să părăsească biroul, iar inculpatul I.M. le-a și lovit în cap și cu fundul sticlei de whisky, precum și cu un foarfece.

Mai înainte de a se goli conținutul sticlei de whisky, același inculpat, I.M., l-a trimis pe același angajat, inculpatul C.I.Ș. să-i mai aducă încă o sticlă de whisky, de același fel și același volum, respectiv marca "J.B." de un litru.

Ulterior inculpatul I.M., cu sprijinul nemijlocit și al inculpatului A.E., le-a obligat pe cele două persoane vătămate să consume și din cea de-a doua sticlă, cu aceleași două pahare, pentru a putea motiva ulterior faptul că cele două părți vătămate ar fi fost în stare de ebrietate și că pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice s-ar fi luat la bătaie între ele și s-ar fi lovit reciproc, deși din probatoriile administrate și chiar și din declarațiile inculpatului I.M. a reieșit că părțile vătămate erau foarte bune prietene între ele și nu aveau motive de dispută.

Ambii inculpați au continuat să le aplice persoanelor vătămate lovituri cu pumnii, cu picioarele și cu sticla (cu fundul) până ce C.A. a rămas fără reacție, împrejurare în care s-au speriat, fapt pentru care inculpatul I.M. a chemat alți doi angajați și le-a solicitat să o transporte la spital pe această persoană vătămată.

Au fost considerate ca relevante declarațiile inculpatului C.I.Ș. care a asistat parțial la scena petrecută în biroul "Proceduri reci".

Persoana vătămată C.A. a fost transportată cu un autoturism privat la Spitalul Mun. Onești, unde unul dintre însoțitori a declarat compartimentului primiri-urgențe, o altă situație (precum că victima ar fi fost găsită în stradă, încercând a induce ideea unui accident rutier sau de o altă natură) și au indicat un alt număr al mașinii cu care o transportaseră.

Personalul medical de serviciu, constatând starea gravă în care se afla victima, a dispus trimiterea ei de urgență la Spitalul Jud. de Urgență Bacău, unde a rămas internată cu diagnosticele de "Policontuzii, T.C.C., stare de ebrietate, fractură de bază de craniu etaj mijlociu".

Ulterior, cei doi inculpați în discuție, cu ajutorul mai multor angajați, pe care i-au determinat la aceasta, au încercat să înlăture urmele infracțiunii. Au luat măsuri de curățare a biroului, au înlăturat canapeaua murdară de sânge, au șters sângele de pe perete și de pe jos, au înlăturat ambele sticle de whisky și cele două pahare și l-au schimbat de cămașă pe Ș.S., îmbrăcându-l cu una nouă, cumpărată din oraș, activități la care au beneficiat de ajutorul substanțial al inculpatului C.I.Ș., deși acesta cunoștea pe deplin împrejurările comiterii faptelor și urmarea acestora.

Inculpații I.M. și A.E. și, în special, primul dintre ei, a motivat în fața celorlalți angajați și pentru a determina implicarea lor activă în a curăța biroul "Proceduri reci" că persoanele vătămate s-au îmbătat, s-au lovit reciproc și că efectuarea curățeniei este necesară de îndată.

Dacă celorlalți participanți le-a profitat o atare situație, inculpatul C.I.Ș. nu a putut beneficia de aceasta, chiar dacă și el se afla la comanda inculpatului I.M., întrucât el a asistat la întreaga scenă a conflictului și cunoștea realitatea celor întâmplate, neputând avea niciun dubiu cu privire la caracterul infracțional al activităților celor doi inculpați asupra persoanelor vătămate.

Cu toate acestea, inculpatul C.I.Ș. a trimis-o pe martora M.R. în oraș împreună cu un șofer de la firmă, să cumpere cămașă, pentru a fi schimbată persoana vătămată Ș.S.

De asemenea, același inculpat avea cunoștință despre locul în care a fost ascunsă canapeaua ce prezenta urme ale infracțiunii, găsită ulterior doar ca urmare a intensificării căutărilor de către organele de urmărire penală.

Complexul "S." se află amplasat în mun. Onești, pe str. I. Acesta se află în administrarea de fapt a inculpatului I.M., care l-a numit responsabil pentru desfășurarea activităților de restaurant, bar, pizzerie și club pe inculpatul C.I.Ș.

Complexul comercial în discuție era dotat cu un sistem de supraveghere video, sistem care includea în aparatura sa și un suport de stocare a informațiilor, de tipul hard-disck, care nu a putut fi ridicat cu ocazia primei cercetări la fața locului, dată fiind necesitatea efectuării unor activități cu caracter imediat, care nu sufereau amânare, dar și necesitatea unui sprijin tehnic specializat.

Cu ocazia cercetării la fața locului, în imediata apropiere a aparaturii de stocare a informațiilor video ale complexului, a fost identificat inculpatul S.M.I., care nu-și justifica prezența în acel loc, întrucât nu era angajat nici măcar în fapt al complexului, iar explicația oferită pentru moment a fost cu totul alta decât cea furnizată ulterior, în cursul cercetărilor.

Acest inculpat era soțul martorei B. (fostă S.M.) R.C., aflată de serviciu în seara de 17 decembrie 2010, după care venise și cu care a stat împreună câteva ore în club, dar care a părăsit apoi complexul de una singură, deși cei doi erau căsătoriți de foarte puțin timp.

Împrejurările concrete în care a fost depistată prezența inculpatului S.M.I., respectiv în timpul efectuării cercetării la fața locului, sunt - în condiții obișnuite - de natură a descuraja orice persoană de a participa la aceasta și cu atât mai puțin de a regăsi în câmpul infracțional o persoană care nu ar avea niciun fel de interes în cauza respectivă.

Suprafața mare de cercetat și situarea la nivele diferite a locului supus cercetării la fața locului, au oferit prilejul inculpatului în discuție de a se strecura în spațiul din proximitatea recepției complexului, de a extrage și îndepărta din aparatură hard-disck-ul mediu de stocare al imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, pentru a oferi astfel ajutor celorlalți doi inculpați, coautori la faptele de violență și lipsire de libertate, în a scăpa de urmărirea penală ce urma a se desfășura în mod inevitabil față de aceștia.

Inculpatul S.M.I. nu avea motive obiective pentru a fi prezent în acel loc și la acea oră, așa cum s-a precizat și anterior, nu era angajat al complexului și era cunoscut printre angajați cu pseudonimul "I. de la Internet".

Ora prezenței inculpatului în locul respectiv este una neobișnuită, iar mai mult, inculpatul o determinase pe soția sa să părăsească complexul cu un taxi, în urmă cu mai multe ore, în condițiile în care activitatea infracțională a inculpaților I.M. și A.E. fusese între timp aflată de către angajați.

Martora a părăsit complexul în jurul orei 02:30, iar inculpatul a fost depistat în jurul orei 07:00 și nu a putut oferi vreo justificare privind prezența sa în încăperea destinată echipamentului tehnic de monitorizare video a complexului. Ulterior, în timpul urmăririi penale, inculpatul a declarat că dorea să schimbe muzica, apărare care nu a putut fi primită în condițiile date.

La începutul cercetării la fața locului, monitorul aparaturii de supraveghere video se afla în stare de funcționare, pe ecranul acestuia rulând imaginile camerelor de supraveghere din complex, așa cum funcționa de obicei, însă la momentul depistării inculpatului S.M.I., respectiv la ora 07:00 din data de 18 decembrie 2010, monitorul era închis - scos din funcție.

Activitatea de cercetare la fața locului a fost începută la ora 03:20 și s-a finalizat la ora 11:00 din ziua de 18 decembrie 2010, iar inculpatul S.M.I. a făcut parte din echipa de instalare a sistemului de supraveghere și monitorizare video a complexului în discuție.

Din declarațiile martorilor și a părților audiate în cauză, a reieșit că sistemul de monitorizare stoca și înregistra imaginile surprinse de camere, întrucât exista posibilitatea vizionării unor evenimente anterioare, posibilitate care a devenit exclusă după intervenția inculpatului S.M.I., persoană despre care mai mulți au afirmat că era singurul priceput și la care se apela în mod uzual pentru astfel de manopere.

În cadrul convorbirii telefonice purtate de la postul cu nr. X1 de către martora V.R.A. în data de 21 decembrie 2010, la ora 12:56, martora a oferit indicii ale faptului că inculpatului S.M.I. era cel care a sustras mediul de stocare, pentru a oferi ajutor celorlalți doi inculpați în îngreunarea sau zădărnicirea urmăririi penale față de aceștia.

Inculpatul C.I.Ș. a recunoscut că el a fost cel care a șters imaginile înregistrate de camerele de supraveghere din proprie inițiativă și cu acordul inculpatului I.M., însă inculpatul S.M.I. având cunoștințe tehnice în domeniu, știa că există programe informatice cu ajutorul cărora se pot reconstitui imaginile șterse.

Martora interceptată a bănuit că "I. de la Internet (...) a șters de pe cameră o parte din evenimente, ăia l-au prins când el a dat să șteargă (...)", aceasta neștiind faptul că imaginile erau deja șterse la ora 07:00 din ziua de 18 decembrie 2010, de către învinuitul C.I.Ș.

Inculpatul S.M.I. nu avea interesul de a șterge alte imagini și doar a sustras mediul de stocare. Aparatura a fost sigilată iar specialistul IT deplasat ulterior pentru a ridica hard-disck-ul ce prezenta interes, a comunicat faptul că imaginile sunt rulate în modulul "ttve" și că nu sunt stocate pe niciun suport, astfel fiind exclusă posibilitatea sustragerii mediului de stocare de o altă persoană decât inculpatul S.M.I.

Din rapoartele medico-legale întocmite de către specialiștii S.M.L. Bacău a reieșit că:

1) Numitul C.A. "prezintă un traumatism cranio-facial cu fractură mastoidă stânga, hemoragie subarahnoidiană în fosa posterioară, plagă confuză epicraniană, echimoze, contuzii membre superioare, ce s-au putut produce prin loviri cu corpuri dure în condițiile stabilite de anchetă și pot data din 17 decembrie 2010.

Necesită 40 - 45 zile îngrijiri medicale în absența apariției de complicații.

Leziunile nu au pus în primejdie viața sus-numitului", iar

2) Numitul Ș.S. "a prezentat un traumatism cranio-facial cu fractură de perete intern și inferior orbita stg.

Leziunile s-au putut produce prin loviri repetate cu mijloace și corpuri contondente de tipul celor descrise în anchetă.

A necesitat 17 - 18 zile îngrijiri medicale din momentul producerii leziunilor.

Nu i-a fost pusă viața în primejdie.

Discreta parestezie a nervului facial stâng ar putea fi consecință a leziunilor suferite la 17 decembrie 2010, nu necesită îngrijiri medicale, nu reprezintă pierdere de simț sau organ și nici nu este infirmitate fizică.

Timpul de îngrijiri medicale rămâne cel stabilit prin CML din 23 decembrie 2010".

Având în vedere împrejurările cauzei și condițiile concrete ale comiterii faptelor, rezultate din ansamblul probatoriu administrat, precum și concluziile medico-legale în raport de persoana vătămată C.A., s-a apreciat la data de 22 februarie 2011 necesitatea efectuării unei constatări medico-legale la nivelul I.M.L. Iași, pentru a elucida aspectul cu privire la existența sau nonexistența caracterului tanatogenerator al leziunilor produse.

Din raportul de expertiză medico-legală întocmit de către specialiștii I.M.L. Iași - cu participarea unui expert parte din aceiași localitate - a rezultat că partea vătămată C.A. "a prezentat un traumatism cranio-cerebral obiectivat prin plagă contuză parieto-occipitală stângă, echimoză auriculară stângă, echimoză palbebrală stângă, fractură mastoidă stângă, fistulă LCR cranio-otică stângă și hemoragie subarahnoidiană în fosa posterioară, precum și echimoze toracice și pe membrele superioare.

Leziunile traumatice s-au putut produce la data de 17 decembrie 2010 prin loviri active cu mijloace și obiecte contondente, neputând exclude lovirea activă urmată de cădere cu impact cranian pe un plan dur.

Leziunile traumatice au necesitat 15 - 16 zile îngrijiri medicale pentru vindecare de la data producerii lor.

Prin ele însele și la momentul producerii lor leziunile traumatice nu au pus în primejdie viața sus-numitului.

Conform Buletinului de analiză toxicologică nr. 3916 din 21 decembrie 2010 al SML Bacău a rezultat că la data de 17 decembrie 2010 ora 20:50 sus-numitul prezenta o stare de intoxicație etilică acută cu valoarea alcoolemiei de 2,40 g‰.

Conform Raportului nr. 375/R din 07 iunie 2011 al IML Iași privind calculul retroactiv al alcoolemiei a rezultat că, teoretic - pe baza datelor de anchetă comunicate - alcoolemia maximă a sus-numitului ar fi putut fi de circa 3,15 g‰ la ora 15:15 (ingestie pe stomac gol) sau de circa 3,00 g‰ la ora 16:30 (ingestie pe stomac plin).

S-a precizat că: numărul de zile de îngrijiri medicale necesar vindecării părții vătămate C.A. a fost reapreciat, fără a se solicita acest lucru nici prin ordonanța de dispoziție a procurorului și nici de către părți.

S-a susținut de către inculpații I.M. și A.E. că recoltarea și efectuarea analizei sângelui în vederea stabilirii alcoolemiei nu s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor Ordinului nr. 376/2006 privind aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, tribunalul a constatat următoarele:

Instanța a apreciat că, în practica medico-legală, probarea delictului de a conduce autovehicule sub influența alcoolului, se face prin recoltare de probe biologice pentru determinarea alcoolemiei și examen clinic conform dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Ordinul nr. 376/2006 privind aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Instanța a constatat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordinul nr. 376/2006 privind aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea, ordin ce se aplică doar în vederea stabilirii alcoolemiei în scopul probării delictului de a conduce autovehicule sub influența alcoolului astfel încât, în cauza dedusă judecății nu era necesară și obligatorie respectarea acestei proceduri și pe cale de consecință nu trebuiau recoltate 2 probe de sânge, de câte 10 ml fiecare, la interval de o oră.

În concluzie instanța a constatat că la momentul prezentării victimei C.A. la unitatea spitalicească i s-a prelevat acestuia o probă de sânge aptă a dovedi gradul de intoxicație etilică la acest moment, prelevarea unei singure probe de sânge nefiind de natură să atragă nulitatea buletinului de analiză toxicologică -alcoolemie.

Situația de fapt reținută de instanță a fost probată cu: procesul-verbal de sesizare și plângerile prealabile; procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente; procese-verbale de continuare a cercetării la fața locului și planșele foto aferente; declarațiile părților vătămate: C.A. și Ș.S.; dispozițiile de examinare medico-legală a acestora; constatările preliminare și rapoartele de constatare medico-legală ale S.M.L: Bacău; dispoziția de efectuare a expertizei medico-legale și raportul de expertiză medico-legală al I.M.L. Iași; buletinele de analiză toxicologică alcoolemie, procesele-verbale de prelevare a probelor de sânge, cererile de analiză, buletinele de examinare clinică ale celor două părți vătămate și procesul-verbal de investigații la Spitalul Municipal Onești; foile de observație clinică generală ale celor două persoane vătămate, din ambele spitale; adresele furnizorilor de servicii medicale; declarațiile martorilor: M.S.S., M.R., S.Ș., P.L.B., P.M.I., O.I., D.M.R., V.R.A., P.P., M.S.Ș., P.R.M., S.M.R.C., M.I. și G.A.; ordonanțele provizorii privind interceptarea convorbirilor telefonice, referatele prin care s-a solicitat confirmarea acestora, încheierile prin care s-a dispus confirmarea ordonanțelor provizorii și procesele-verbale de redare rezumativă a convorbirilor interceptate; toate coroborate cu declarațiile inculpaților: I.M., A.E., S.M.I. și C.I.Ș.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că în ziua de 17 decembrie 2010, pe fondul nemulțumirii pentru faptul că cele două persoane vătămate - angajați ai inculpatului I.M. - au consumat, în timpul serviciului, în seara anterioară vin din restaurantul acestuia fără să-l plătească, în jurul orelor 11:30 - 12:00, prin intermediul altor persoane, acesta i-a chemat la complexul său comercial, unde, împreună cu inculpatul A.E., i-a lipsit de libertate timp de mai multe ore.

Le-a "invitat" în biroul "Proceduri reci", unde le-a obligat să consume aproape 2 litri de whisky și nu le-a mai permis să plece până ce una dintre ele nu a ajuns în stare avansată de ebrietate (această persoană vătămată - C.A. - a fost adusă la spital la ora 15:00).

De altfel, cealaltă persoană vătămată a fost ținută în complexul comercial și după ora 15:00, pentru că a fost condusă într-un alt birou, unde a fost spălată, schimbată de haine și abia apoi, lăsată să plece.

În intervalul orar aproximativ 12:00 - 15:00 cele două persoane vătămate au fost lovite de către inculpații I.M. și A.E. cu palmele, cu pumnii și cu picioarele în zona capului și a feței, iar pe C.A. și cu fundul sticlei de whisky și un foarfec, în cap, în același timp cu ingerarea forțată a băuturii spirtoase, ultima activitate fiind efectuată numai de către inculpatul I.M., în prezența încurajatoare și activă însă a celuilalt inculpat.

Astfel, inculpatul a lovit-o pe victimă într-o zonă vitală (cap), cu un obiect apt de a-i produce moartea (fundul dur al unei sticle de whisky de 1 l) și cu intensitate deosebită ("hemoragie subarahnoidiană în fosa posterioară"), după care a încercat să șteargă toate urmele infracțiunii.

Chiar dacă toți specialiștii medico-legali au considerat că leziunile nu au fost de natură a pune în primejdie viața victimei, s-a apreciat totuși că loviturile aplicate părții vătămate C.A. au fost de o intensitate deosebită, având în vedere multitudinea acestora, fractura mastoidiană stg. dar mai ales hemoragia subarahnoidiană în fosa posterioară, coroborate cu contuzii ale membrelor superioare, specifice reacțiilor de apărare ale victimei.

De asemenea, având în vedere multitudinea loviturilor aplicate, durata de timp apreciabilă în care au fost lovite cele două victime și în special C.A., precum și zona corporală vizată (a capului), dar și obiectul contondent folosit (materialul dur din care este confecționată o sticlă de whisky de un litru volum și mai ales faptul că s-a lovit cu fundul acesteia), s-a apreciat că intenția celor doi inculpați nu a fost una simplă, de creare doar a unor suferințe corporale, ci de a suprima în mod violent viața acestei părți vătămate.

De asemenea, intenția de a ucide cu care au fost animați cei doi inculpați a fost dată și de volumul de băutură spirtoasă la care a fost determinată prin violență a o ingera partea vătămată C.A., într-un interval de timp destul de scurt, împrejurare care i-a indus starea de intoxicație etilică gravă și chiar starea comatoasă.

Starea de indignare a celor doi inculpați era mai ales față de partea vătămată C.A., iar aceasta ar explica gravitatea superioară a leziunilor create, precum și starea de intoxicație etilică mai accentuată a acesteia, în raport cu cealaltă parte vătămată.

Referitor la susținerile inculpaților I.M. și A.E. formulate prin apărătorii aleși, în sensul că infracțiunea de tentativă la omor nu a fost comisă în legătură cu îndatoririle de serviciu ale victimei pentru a fi incidente dispozițiile art. 175 alin. (1) lit. f) C. pen., instanța le-a apreciat ca fiind neîntemeiate pentru următoarele considerente:

Coroborând declarațiile martorului M.R. a rezultat că "Inculpatul I. l-a chemat pe acesta la serviciu (pe Ș.S.) pentru a lămuri o problemă în sensul că avusese loc un incident în restaurant în sensul că au consumat băuturi alcoolice în timpul serviciului, au făcut mizerie și nu au achitat contravaloarea băuturilor", cu declarațiile părții vătămate C.A. din cuprinsul căreia a rezultat că "inculpatul I. le-a acuzat (pe părțile vătămate nota inst.) că-l fură", că a susținut "dacă vreți să beți vă dau eu nu trebuie să mă furați" dar și a părții vătămate Ș.S. care a precizat ca "inculpatul I. l-a întrebat pe C.A. dacă este adevărat că a furat două sticle de vin din gestiune, acesta recunoscând că este vina sa, cerându-și scuze. Atunci I. l-a pocnit cu pumnul în față și l-a luat la bătaie" (...) "I. m-a întrebat și pe mine dacă am furat, am luat produse, i-am răspuns că nu și atunci I. m-a luat la bătaie" dar în special cu ale inculpatului I.M. care a declarat că "le-am întrebat pe părțile vătămate de ce au această atitudine - de ce consumă băuturi alcoolice în timpul serviciului fără a le plăti", tribunalul a constatat în mod neechivoc că infracțiunea de tentativă la omor a fost comisă în legătură cu îndatoririle de serviciu ale victimei fiind incidente dispozițiile art. 175 alin. (1) lit. f) C. pen.

Reținând că părții vătămate C.A. i-au fost aplicate, de către inculpații I.M. și A.E., lovituri de o intensitate deosebită, având în vedere multitudinea acestora, fractura mastoidiană stg. dar mai ales hemoragia subarahnoidiană în fosa posterioară, în legătură cu îndatoririle de serviciu ale victimei, instanța a respins cererile formulate de inculpații I.M. și A.E. de schimbarea a încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor calificat prev, de art. 20 C. pen. rap la art. 174 - 175 alin. (1) lit. f) C. pen., în infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 20 C. pen. rap la art. 174 alin. (1) C. pen. sau în infracțiunea de loviri sau alte violențe prev. de art. 180 alin 2 C. pen.

Privitor la infracțiunea de tentativă la omor calificat, instanța a apreciat că, raportat la probele administrate în cauză, acesta a existat sub forma intenției directe, întrucât inculpații au prevăzut rezultatul acțiunii lor și au urmărit producerea acestui rezultat, intenția de a ucide cu care au fost animați cei doi inculpați fiind evidențiată și de volumul de băutură spirtoasă la care a fost determinată prin violență a o ingera partea vătămată C.A., într-un interval de timp destul de scurt, împrejurare care i-a indus starea de intoxicație etilică gravă și chiar starea comatoasă, doar intervenția cadrelor medicale de specialitate împiedicând consumarea infracțiunii.

Contrar susținerilor inculpatului A.E., în cazul infracțiunii de omor (rămasă în faza tentativei sau în formă consumată), participația sub forma coautoratului subzistă și în ipoteza în care nu toți participanții contribuie în aceeași măsură la producerea rezultatului morții, esențial fiind ca acțiunile simultane sau succesive săvârșite de fiecare participant să se completeze reciproc și toate împreună să alcătuiască activitatea unică, indivizibilă, considerată în ansamblu activitatea de săvârșire a faptei, indiferent de valoarea contributivă separată a fiecărei acțiuni în parte.

În consecință, a existat participație sub forma coautoratului la săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută în art.  174 raportat la art. 175 alin. (1) lit. f) C. pen., în cazul în care toți făptuitorii au acționat împreună, lovind concomitent sau succesiv victima, cu pumnii și picioarele, cu o sticlă, în mod repetat și cu deosebită intensitate, neavând relevanță care sau dacă vreuna dintre loviturile aplicate victimei a fost sau nu aptă a produce moartea.

Apărările inculpaților referitoare la inexistența infracțiunii de lipsire de libertate motivat de faptul că ușa de la biroul "proceduri reci" nu a fost încuiată, părțile vătămate având libertatea de a părăsi acest birou oricând au fost apreciate ca neîntemeiate.

Referitor la infracțiunea de lipsire de libertate, s-a apreciat că a existat și s-a materializat prin împiedicarea victimelor de a părăsi biroul "proceduri reci", neavând relevanță că ușa era închisă, dar neîncuiată, atâta timp cât din atitudinea inculpaților I.M. și A.E. care le-au arătat victimelor să se așeze pe canapea, acest din urmă inculpat stând în picioare, în fața celor două părți vătămate, și de a le forța să consume o cantitate mare de whisky, victimele au înțeles că este mai bine să rămână.

În plus, declarațiile inculpatului C.I.Ș. și ale martorilor M.S., M.R. și V.R.A. au confirmat declarațiile părților vătămate că ușa de la biroul "proceduri reci" era închisă și încuiată, cum susține martorul V.R.A. iar accesul în acea cameră se făcea cu acordul inculpatului I.M.

Referitor la individualizarea pedepselor, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpatul I.M. este căsătorit, are loc de muncă și nu este cunoscut cu antecedente penale.

Pe parcursul procesului penal atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată a avut o atitudine nesinceră și oscilantă mergând de la nerecunoașterea faptelor în integralitate lor până la o recunoașterea parțială a faptelor de o gravitate redusă cu scopul de a-și diminua răspunderea penală.

Din datele speței a rezultat că, după comiterea infracțiunilor, inculpatul I.M. și-a folosit influența și poziția ascendentă pe care o avea asupra angajaților în calitate de administrator în fapt al complexului "S." pentru a șterge urmele infracțiunilor. Astfel a dispus ca biroul "proceduri reci" să fie spălat, să fie mutată canapeaua care purta urme de sânge, să fie cumpărată o cămașă nouă pentru partea vătămată Ș.S., să fie transportate și schimbate de haine persoanele vătămate, a cerut să fie șterse imaginile de pe camerele de supraveghere de către inculpatul C.I.Ș.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului I.M. instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și anume: gradul ridicat de pericol social al faptelor în special al tentativei de omor calificat și lipsire de libertate în mod ilegal, împrejurările concrete în care au fost comise faptele, pentru a le da o lecție părților vătămate într-o manieră vindicativă, urmările produse sau care s-ar fi putut produce, leziunile fizice dar și traumele psihice cauzate părților vătămate.

Instanța având în vedere toate aceste circumstanțe reale și personale ale inculpatului I.M. a apreciat că nu se justifică reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de dispozițiile art. 74 C. pen.

Referitor la cererea formulată de inculpat prin apărător, în concluziile pe fondul cauzei, privind reținerea circumstanței atenuante legale a provocării "având în vedere atitudinea părții vătămate C.A. care l-a lovit, înjurat pe inculpatul I.M., având un comportament necuviincios față de acesta", instanța a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen. infracțiunea nefiind săvârșită sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă. Astfel din probele administrate în acuză a rezultat că cele două părți vătămate au fost chemate în data de 17 decembrie 2010 de către inculpatul I.M. prin intermediul inculpatului C.I.Ș. și al martorei O.I. să se prezinte la complexul "S." pentru a oferi explicații cu privire la neachitarea a două sticle cu vin.

Cele două părți vătămate însoțite de inculpații I.M. și A.E. au urcat în biroul "Proceduri reci" unde inculpatul C.I.Ș., la solicitarea inculpatului I.M. a adus o sticlă de whisky și două pahare.

Inculpatul C.I.Ș. a declarat că "am lăsat sticla de un litru de whisky cu cele două pahare pe birou, timp în care d-l I. pe un ton ridicat îi admonesta verbal pe cei doi, respectiv C.A. și Ș.S. în problema neplății vinului. D-l I. mi-a spus să mai aduc o sticlă de whisky, revenind după aproximativ un minut și jumătate. Revenind în birou i-am văzut pe C.A. și Ș.S. cu câte un pahar în mână, iar d-l I. le spunea să bea. Cei doi au băut whisky din pahare. Văzând starea neplăcută în care erau puși cei doi, m-am întors cu spatele. Văzând că d-l I. și prietenul său A.E. le aduce în continuare injurii am părăsit incinta. Am stat pe hol și la recepție aproximativ 20 de minute timp în care din acel birou continuau să se audă injurii și amenințări".

Fiind audiați nemijlocit de către instanță, inculpații I.M. și A.E. au arătat pentru prima dată că părțile vătămate le-au adresat injurii și chiar i-au lovit motiv pentru care au ripostat lovindu-le la rândul lor. Ori aceste declarații au fost contrazise chiar de declarațiile inițiale ale acestor doi inculpați date în cursul urmăririi penale imediat după comiterea infracțiunilor când memoria este proaspătă și neinfluențată, unde ambii inculpați au susținut că discuțiile au fost civilizate și că părțile vătămate s-ar fi lovit între ele, negând în totalitate că le-ar fi aplicat vreo lovitură.

De altfel și inculpatul C.I.Ș. care a asistat parțial la conflict nu a declarat că ar fi auzit pe vreuna din părțile vătămate să adreseze injurii sau să fi văzut pe vreuna dintre acestea că a lovit pe cineva. Acesta a susținut că cei care adresau injurii și țipau erau inculpații I.M. și A.E. iar pe părțile vătămate le-a văzut de fiecare data stând pe canapea.

Pentru toate aceste motive Tribunalul a apreciat că nu se justifică reținerea circumstanței atenuante legale a provocării, neexistând o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.

Inculpatul A.E. este necăsătorit, are studii medii, nu are un loc de muncă și nu este cunoscut cu antecedente penale.

Pe parcursul procesului penal atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată a avut o atitudine nesinceră și oscilantă mergând de la nerecunoașterea faptelor în integralitate lor până la o recunoașterea parțială a faptelor de o gravitate redusă cu scopul de a-și diminua răspunderea penală.

Din datele speței a rezultat că, după comiterea infracțiunilor, inculpatul A.E., în calitatea sa de prieten și ajutor al inculpatului I.M., a ajutat în mod direct și nemijlocit la ștergerea urmele infracțiunilor mutând canapeaua din biroul "Proceduri reci", ștergând peretele din spatele canapelei de urmele de sânge.

Tribunalul a constatat că declarațiile date în cursul urmăririi penale de inculpații I.M. și A.E. seamănă izbitor, dar mai ales declarațiile date de cei doi inculpați în fața instanței, deși sunt esențial diferite de cele date în cursul urmăririi penale, seamănă, fiind identice în aspectele lor esențiale, fapt ce a întărit convingerea instanței că aceștia, de comun acord, au hotărât ce și cum să declare tot în scopul de a zădărnici aflarea adevărului.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului A.E. instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și anume: gradul ridicat de pericol social al faptelor în special al tentativei de omor calificat și lipsire de libertate în mod ilegal, împrejurările concrete în care au fost comise faptele, contribuția la săvârșirea acestora, urmările produse sau care s-ar fi putut produce, leziunile fizice dar și traumele psihice cauzate părților vătămate.

Instanța având în vedere toate aceste circumstanțe reale și personale ale inculpatului A.E. a apreciat că nu se justifică reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de dispozițiile art. 74 C. pen.

Inculpatul S.M.I. are studii liceale, este căsătorit, are stagiul militar satisfăcut, nu are o ocupație și nu este cunoscut cu antecedente penale.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a negat comiterea faptei, iar în fața instanței s-a prevalat de dreptul la tăcere.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului S.M.I. instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, contribuția la ascunderea urmelor infracțiunii, urmările produse sau care s-ar fi putut produce.

Instanța a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale și care s-a prezentat în fața organelor judiciare, dar nu a recunoscut comiterea faptei, împrejurări în temeiul cărora, instanța a aplicat o pedeapsă în limitele prevăzute de lege orientată spre mediul special.

Inculpatul C.I.Ș. are studii medii, nu are loc de muncă și nu este cunoscut cu antecedente penale.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut comiterea faptei, iar în fața instanței s-a prevalat de dreptul la tăcere.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului C.I.Ș. instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, contribuția la ascunderea urmelor infracțiunii, urmările produse sau care s-ar fi putut produce.

Instanța a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale și care s-a prezentat în fața organelor judiciare având o atitudine sinceră de recunoaștere și regret a comiterii faptei, împrejurări în temeiul cărora instanța a aplicat o pedeapsă în limitele prevăzute de lege orientată spre minimul special.

Sub aspectul laturii civile:

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. instanța a luat act că Serviciul de Ambulanță Județean Bacău nu s-a constituit parte civilă, întrucât nu a transportat victima C.A.

Spitalul Județean de Urgență Bacău s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2699,25 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu spitalizarea victimei C.A.

Spitalul Municipal Onești s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 512,76 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu spitalizarea victimei Ș.S.

Instanța a constatat că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv: există faptă ilicită (infracțiunea de tentativă de omor - în ceea ce o privește pe partea vătămată C.A.; infracțiunea de loviri sau alte violențe în ceea ce o privește pe partea vătămată Ș.S.), există prejudiciu cert și nereparat, există raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu și există vinovăția inculpaților I.M. și A.E. sub forma intenției.

Pentru considerentele expuse anterior, instanța în baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen., art. 998 C. civ. și 1003 C. civ. și art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 modif. a obligat inculpații I.M. și A.E., în solidar, la plata sumei de 2699,25 lei către partea civilă Spitalul Județean de Urgență Bacău și la plata sumei de 512,76 lei către partea civilă Spitalul Municipal Onești.

Partea vătămată C.A. a declarat că se constituie parte civilă împotriva inculpaților I.M. și A.E. cu suma de 10.000 lei daune materiale reprezentând cheltuieli de spitalizare, contravaloarea tratamentelor și a medicamentelor și cu suma de 640.000 lei reprezentând daune morale motivat de faptul că i-a fost afectată sănătatea în urma loviturilor primite, timpanul stâng fiindu-i fisurat și neștiind dacă se va reface în totalitate vreodată atât pentru suferința ce i-a fost creată, cât și pentru cheltuielile făcute cu refacerea sănătății, da