ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4146/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 7104 din 19

decembrie 2003, pronunțată de Judecătoria sector 4 București, în dosar nr.

8405/2002, s-a admis acțiunea principală formulată de reclamanta R.M. și

cererea conexă formulată de reclamanta N.C., împotriva pârâtului Municipiul

București, prin Primarul General și în consecință, s-a constatat nulitatea

absolută a donației privind imobilul situat în București, compus din teren în

suprafață de 312 mp.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond, a reținut, în esență, că imobilul situat în București, a aparținut

numiților Ș.M., Ș.V., R.S.T. și R.M., dobândit cu actul de vânzare-cumpărare

autentificat sub nr. 120 din 5 ianuarie 1968, pentru care s-a stabilit un preț

de 65.000 lei, din care s-a plătit 35.000 lei, restul fiind plătit în rate

lunare.

La 23 aprilie 1974, a fost radiat

privilegiul vânzătorului prin achitarea restului de preț, iar la data de 24

aprilie 1974 s-a întocmit oferta de donație pentru suprafața de 312 mp teren,

în urma demolării clădirii de locuit.

Că, asupra donatorilor au fost

exercitate presiuni pentru întocmirea ofertei de donație prin sistarea

utilităților apă, curent, gaze.

De asemenea, s-a reținut că

donatorii nu achitaseră prețul integral al imobilului, teren și construcții,

pentru care se înscrise privilegiul vânzătorului, privilegiu ce a fost radiat

cu o zi înainte de data ofertei de donație, transmiterea terenului făcându-se

sub imperiul temerii și amenințării cu un rău iminent și de înlăturat.

Apelul declarat de pârâtul

Municipiul București, a fost respins ca nefondat, prin decizia nr. 1789 din 24

septembrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă,

cu motivarea că, în raport de actele depuse, respectiv autorizația de

desființare a construcției nr. 2298 din 29 martie 1974, declarația

autentificată prin care s-a făcut dovada achitării diferenței de preț, 23

aprilie 1974, radierea privilegiului, 24 aprilie 1974 când s-a întocmit oferta

de donație și de procesul psihologic de formare a voinței, critica că nu ar fi

existat o constrângere a fost respinsă ca nefondată.

Împotriva celei din urmă hotărâri,

pârâtul Municipiul București prin Primarul General, a declarat recurs, invocând

motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că

oferta de donație a fost valabil încheiată, neexistând nici o cauză de nulitate

a contractului de donație, atâta vreme cât există semnătura autorilor

reclamantei pe oferta de donație autentificată.

Recursul este nefondat.

Nu se poate aprecia asupra intenției

de a gratifica numai prin prisma faptului că autorii reclamantei au semnat

oferta de donație și nici asupra validității donației prin simplul fapt al

acceptării ofertei, fără a se analiza contextul în care a fost făcută oferta de

donație.

Sub acest din urmă aspect, ambele

instanțe au examinat probele administrate, concluzionând că oferta de donație a

fost făcută ca o consecință a demolării abuzive și discreționare de către

autoritățile statului a imobilului autorilor reclamantei, a presiunilor

exercitate, prin sistarea utilităților apă, canal și gaze.

Împrejurările descrise fac incidente

dispozițiile art. 953 C. civ., potrivit cărora, consimțământul nu este valabil

când este smuls prin violență, definită prin art. 956 C. civ., care arată că,

este violență totdeauna când, spre a face o persoană a contracta, i s-a

insuflat temerea, raționabilă după dânsa, că va fi expusă persoana sau averea

sa unui rău considerabil și prezent.

Prin urmare, voința internă de a

gratifica nu a existat la data ofertei de donație, ceea ce o face fără efect.

În consecință, în temeiul art. 312 alin.

(1) C. proc. civ., recursul pârâtului Municipiul București prin Procurorul

General, fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâtul Municipiul București prin Primarul General împotriva

deciziei civile nr. 1789 din 24 septembrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2005.