ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3676/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din Camera de consiliu pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București, la data de 8 octombrie 2003, în dosarul nr. 12112/2003 (dosar executare nr. 2464/2003) a fost încuviințată executarea silită prin poprire asupra conturilor debitoarei SC I.S. SRL București deschise la terțul poprit C.R. la cererea creditoarei SC R. SA București. În motivarea încheierii, s-a reținut că, în speță, sunt îndeplinite cerințele art. 372 și art. 373 3 C. proc. civ., pentru încuviințarea executării silite, pornită în baza titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 1534 din 27 februarie 2001, pronunțată de Tribunalul București, secția comercială.

Împotriva sus-menționatei încheieri a declarat apel debitoarea SC I.S. SRL București, care a solicitat totodată și suspendarea executării silite până la soluționarea acestei căi de atac. Prin decizia nr. 56/ A din 16 ianuarie 2004, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, a respins cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect. Prin aceeași decizie a fost respins totodată, ca nefondat și apelul declarat de apelanta debitoare SC I.S. SRL București, împotriva încheierii din Camera de consiliu pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București la data de 8 octombrie 2003, în dosarul nr. 12112/2003 (dosar executare nr. 2464/2003), în contradictoriu cu intimata creditoare SC R. SA București și intimata terț poprit C.R.

București. A fost obligată apelanta debitoare la 4.000.000 lei cheltuieli de judecată către intimata-creditoare. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut în esență, că, încuviințarea executării silite, prin poprite, s-a pornit în baza titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 1534 din 27 februarie 2001, pronunțată de Tribunalul București, prin care s-a dispus obligarea apelantei pârâte la plata sumei de 15.698,60 dolari S.U.A. (echivalent în lei la data plății) reprezentând contravaloare marfă, plus 106.484.148 lei dobânzi comerciale. Ca atare, cum executarea silită, a fost reflectată în baza unei hotărâri judecătorești definitivă și irevocabilă (sentința nr. 1534 din 27 februarie 2001 a Tribunalului București, secția comercială) care constituie titlu executoriu, în temeiul dispozițiilor art. 377 C. proc.

civ., toate obiecțiunile, a reținut instanța de apel în acțiunea formulată de debitoare, privind existența în cuprinsul dispozitivului a unor erori, sau cu privire la necomunicarea sentinței civile nr. 1534/2001, inclusiv cele referitoare la indicarea greșită a numărului dosarului și care s-a pronunțat încheierea atacată (nr. 3195/2001 în loc de 3195/2000) sunt formale și ca atare au fost respinse ca nefondate. În concluzie, instanța de apel a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 372 și următoarele C. proc. civ., precum și cele ale art. 373 1 din același cod și cu această motivare a fost respins apelul debitoarei. Față de soluția pronunțată la 16 ianuarie 2004, instanța de apel a apreciat că cererea de suspendare a executării silite a rămas fără obiect și a hotărât în consecință.

Împotriva acestei din urmă hotărâri, debitoarea SC I.S. SRL București, a declarat recurs, invocând ca motiv de casare dispozițiile art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ. Susține în esență debitoarea recurentă că, în speță, au fost încălcate dispozițiile art. 454 C. proc. civ., întrucât, nu i s-a comunicat de către executorul judecătoresc prin adresă, așa cum prevede acest text legal, măsura de înființare a popririi, aceasta în afara faptului că, nu i s-a comunicat nici titlul executoriu, care de altfel nu cuprinde explicit, suma ce urmează a fi executată prin înființarea popririi, și nici modalitatea de reactualizare a sumei după criteriile prevăzute de lege, astfel că, față de toate cele arătate, se impune, în raport de 105 alin. (2) C. proc.

civ., constatarea nulității popririi înființate asupra conturilor sale. Mai susține recurenta că, soluția atacată este nelegală și sub aspectul că, instanța de apel a respins cererea de suspendare formulată în cadrul contestației la executare, până la soluționarea acesteia, întrucât, în cazul în care s-ar trece la executarea popririi, cu foarte mare greutate ar mai fi în măsură să recupereze sumele printr-o eventuală întoarcere a executării, aceasta în afara faptului că, datorită executării silite, debitoarea nu putea intra în încetare de plăți, având în vedere că în conturile blocate vor intra mai multe bilete la ordin, care nu le va putea onora în circumstanțele arătate. În consecință, debitoarea SC I.S.

SRL București, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și pe fond admiterea contestației la executare, cu consecința anulării actelor de executare în dosarul nr. 2464/2003 și deosebit de cele arătate, suspendarea executării silite până la soluționarea prezentului recurs, conform art. 300 alin. (2) C. proc. civ. Recursul declarat în cauză, nu este fondat. Din examinarea actelor de la dosar rezultă, că prin decizia nr. 2151 din 20 septembrie 2004, intimata creditoare SC R. SA București, confirmă că recurenta debitoare SC I.S. SRL București a înțeles să execute de bună voie, conform ordinelor de plată anexate obligația de plată rezultată din titlul executoriu respectiv, sentința nr. 1534 din 27 februarie 2001 a Tribunalului București, secția comercială, motiv pentru care solicită, respingerea recursului debitoarei ca rămas fără obiect.

Așa fiind, recursul declarat în cauză, urmează a fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de debitoarea SC I.S. SRL București, împotriva deciziei nr. 56/ A din 16 ianuarie 2004 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 14 octombrie 2004.