ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5075/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5075/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea din camera de
consiliu din 12 ianuarie 2004 pronunțată în dosarul nr. 59/2004 de Judecătoria sectorului
3 București, s-a admis excepția prescrierii dreptului de a cere executarea
silită și s-a respins cererea de încuviințare a executării silite prin poprire
formulată de creditoarea SC C.R.S. SA, împotriva debitoarei SC C.I. SA în
contradictoriu cu terțul poprit R.I.B. SA.
În pronunțarea acestei soluții
instanța a reținut că în raport de data la care a fost pronunțată decizia nr. 38
din 9 ianuarie 1998 a Curții de Apel București, în dosarul nr. 2785/1997
(titlul executoriu) și data introducerii cererii de încuviințare a executării
silite, dreptul la acțiune al creditoarei este prescris și că nu pot fi
reținute cauze de întrerupere a prescripției.
Apelul formulat de creditoarea SC C.R.S.
SA, împotriva hotărârii instanței de fond a fost admis prin decizia nr. 361 din
28 iunie 2004 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, încheierea
atacată a fost anulată și, evocând fondul, instanța a admis cererea creditoarei
și a încuviințat executarea silită prin poprire asupra conturilor pe care
debitoarea le are deschise la terțul poprit până la concurența sumei de
335.736.449 lei actualizată, cu cheltuieli de executare în sumă de 9.297.500
lei.
În pronunțarea acestei soluții
instanța de apel a reținut că la momentul obținerii de către creditoare a
titlului executoriu debitoarea, se afla sub incidența dispozițiilor speciale
ale Legii nr. 64/1995, ceea ce înseamnă că a operat și în acest caz suspendarea
termenului de prescripție înăuntrul căruia apelanta putea să-și exercite
dreptul de a cere executarea silită, prevederile art. 32 alin. (36) din Legea
nr. 64/1995 modificată având caracter imperativ.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs debitoarea SC C.I. SA București, criticând-o pentru nelegalitate,
invocând drept temei dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Criticile formulate de recurentă vizează
greșita dezlegare dată de instanța de apel excepției prescripției dreptului la
acțiune, dat fiind faptul că procedura de faliment ar suspenda doar acele
titluri executorii obținute anterior deschiderii procedurii și nu pe cele
obținute împotriva societății debitoare chiar în timpul derulării procedurii de
lichidare începută împotriva acesteia.
Curtea, analizând decizia recurată
prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru
motivele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 32 coroborat cu art. 31
din Legea nr. 64/1995 modificată, în vigoare la data pronunțării hotărârii
atacate, deschiderea procedurii suspendă orice termene de prescripție a
acțiunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului
sau bunurilor sale, termenele reîncepând să curgă după 30 de zile de la
închiderea procedurii.
Din economia textelor legale
invocate rezultă că și în situația în care acțiunea nu a fost suspendată prin
neinvocarea suspendării legale de către debitorul aflat în faliment, pentru
titlu care se naște în perioada configurată de textele de lege la care am făcut
referire, termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită
începe să curgă după 30 de zile de la data închiderii procedurii falimentului.
Cum Tribunalul București, prin
sentința nr. 7536 din 20 noiembrie 2000, admițând cererea de revizuire a SC C.I.
SA, a dispus, implicit, închiderea procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995
modificată, rezultă că termenele de prescripție au început să curgă la 30 de
zile, respectiv la 20 decembrie 2000, aspect reținut corect de instanța de
apel.
În considerarea celor ce preced,
Curtea, constatând legalitatea și temeinicia deciziei recurate, în temeiul art.
312 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul
declarat de debitoarea SC C.I. SA București, împotriva deciziei nr. 361 din 28
iunie 2004 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 27 octombrie 2005.