ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7059/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 31 octombrie 2002 pe rolul Judecătoriei Gura Humorului, reclamantul C.G.(zis R.) a chemat în judecată pe pârâtul C.V. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pe pârât să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 2350 mp teren arabil situat în vatra satului Capu Codrului la locul numit „Peste gârlă”. În motivarea acțiunii reclamantul arată că este proprietarul tabular al terenului în litigiu, dobândit prin moștenire de la mama sa C.S. Reclamantul mai arată că pârâtul este nepotul său de frate și ocupă fără nici un titlu acest teren.

Judecătoria Gura Humorului prin sentința civilă nr. 2064 din 2 decembrie 2002 a respins acțiunea reținând că aceasta a fost prematur formulată întrucât reclamantul nu a făcut dovada că i s-a încălcat dreptul de proprietate. Apelul declarat de către reclamant împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 549 din 2 aprilie 2003 pronunțată de către Tribunalul Suceava constatându-se că instanța de fond a reținut în mod temeinic că reclamantul nu a făcut dovada că pârâtul i-ar fi încălcat dreptul de proprietate. Curtea de Apel Suceava prin decizia civilă nr. 2422 din 26 septembrie 2003, a admis recursul declarat de către reclamant, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare a apelului de către un complet competent conform prevederilor O.U.G.

nr. 58/2003, fixând termen de judecată cu citarea părților. Rejudecând apelul, Curtea de Apel Suceava prin decizia civilă nr. 843 din 30 martie 2004, a admis apelul declarat de către reclamant, a schimbat sentința apelată și, în rejudecare, a admis acțiunea, obligând pe pârât să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie suprafața de 2.350 mp teren arabil. A obligat pe pârât să plătească reclamantului 4.500.000 lei cheltuieli de judecată în recurs. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut în esență că pârâtul a exercitat o posesie nelegitimă asupra terenului în litigiu, proprietatea reclamantului. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul susținând că în fapt el este în calitate de unic moștenitor al tatălui său C.S., proprietarul terenului, pe care l-a folosit în mod justificat.

Recursul este nefondat. Astfel este de reținut că recursul nu este structurat conform prevederilor art. 303 raportat la art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ. și nu este motivat în drept. Analizând susținerile făcute în mod succint în recurs urmează a se reține că ele se referă la modul de interpretare a probelor și în consecință ele ar putea fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 11 C. proc. civ., care, însă, a fost abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000 și ca atare nu mai poate fi analizat. Astfel fiind pentru considerentele mai înainte arătate urmează a respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul C.V. împotriva deciziei nr. 843 din 30 martie 2004 a Curții de Apel Suceava, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 decembrie 2004.