ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3264/2005

Asupra recursului civil de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea adresată la data de 15 octombrie 2003 Judecătoriei Rădăuți,

reclamantul L.V. a chemat în judecată pârâtul C.N. solicitând ca prin sentința

ce se va pronunța:

-

să se dispună obligarea acestuia de a-i lăsa în deplină proprietate și posesie

o suprafață de teren de 1 ar;

-

să fie obligat pârâtul să ridice construcția provizorie ridicată pe această

suprafață.

În

motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este proprietarul unei suprafețe de

34 ari teren situat în comuna Horodnic de Sus iar pârâtul, prin mutarea abuzivă

a gardului, i-a ocupat 1 ar și a construit o anexă, închizându-i accesul spre o

parte a terenului.

Pârâtul

a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.

Judecătoria

Rădăuți, prin sentința civilă nr. 269 din 2 februarie 2004, a respins acțiunea

ca nefondată, reținând că susținerile reclamantului privind ocuparea de către

pârât a unei porțiuni de teren nu au fost dovedite.

Apelul

declarat de reclamant împotriva acestei sentințe a fost respins ca neîntemeiat,

cu o motivare similară celei a instanței de fond, prin decizia civilă nr. 1113

din 23 aprilie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Suceava.

Reclamantul

a formulat recurs, criticând decizia în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. și solicitând casarea cu trimitere în vederea rejudecării. A

susținut că în mod nejustificat a fost decăzut din proba cu expertiză tehnică

topografică.

A

depus în recurs, ca act nou conform art. 305 C. proc. civ., titlul de

proprietate asupra terenului în litigiu.

Recursul

este fondat.

În

mod cert, în contextul probator al cauzei, o expertiză tehnică topografică

reprezintă un mijloc de dovadă util pentru aflarea adevărului și lămurirea

situației de fapt. Instanța de fond, după ce a admis proba, a constatat că nu

s-a depus la dosar înscrisul atestând plata de către reclamant a avansului din

onorariul pentru expert și l-a decăzut din administrarea dovezii. În fața

instanței de apel reclamantul a reiterat solicitarea de a se efectua expertiza

și a depus dovada achitării sumei reprezentând avans din onorariul expertului.

În mod nejustificat și fără nici o motivare, încălcând prevederile art. 292 C.

proc. civ., instanța de apel a respins cererea apelantului reclamant.

Așa

fiind, Înalta Curte, constatând că administrarea probei a fost greșit respinsă

iar instanțele au manifestat în general lipsă de rol activ în sensul art. 129

alin. (5) C. proc. civ., va admite recursul și în baza art. 312 alin. final și

art. 313 C. proc. civ. va casa decizia cu trimiterea cauzei spre rejudecare la

aceeași instanță de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul

declarat de

reclamantul L.V. împotriva deciziei nr. 1113 din 23 aprilie 2004 a Curții de

Apel Suceava, secția civilă.

Casează decizia recurată și trimite cauza aceleiași instanțe

pentru rejudecarea apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie 2005.