ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1893/2004

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Bacău, prin sentința

penală nr. 434 din 20 noiembrie 2003, a respins, ca nefondată, cererea de

revizuire formulată de condamnatul Ș.C., în temeiul dispozițiilor art. 403

alin. (3) și art. 394 C. proc. pen.

Condamnatul a fost obligat să

plătească cheltuieli judiciare statului în sumă de 680.000 lei, onorariul

apărătorului din oficiu în cuantum de 200.000 lei fiind suportat din fondul

Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această soluție,

prima instanță a reținut, în fapt, următoarele:

Prin sentința penală nr. 396/ D din

21 decembrie 2001 a Tribunalului Bacău, revizuentul Ș.C. a fost condamnat la

pedeapsa de 12 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 37

lit. b) C. pen., constând în aceea că, în noaptea de 7 aprilie 2001, împreună

cu alte persoane, a pătruns în locuința părții vătămate de unde, prin violență

și amenințare a sustras bunuri în valoare de 120.000.000 lei.

Hotărârea instanței de fond a rămas

definitivă la data de 16 mai 2003, în urma respingerii apelului și recursului

declarate de inculpat (decizia penală nr. 145 din 26 aprilie 2002 a Curții de

Apel Bacău și decizia penală nr. 2308 din 16 mai 2003 a Curții Supreme de

Justiție).

În motivarea cererii de revizuire,

condamnatul Ș.C. a susținut că pedeapsa aplicată este prea severă, solicitând

reducerea cuantumului acesteia și administrarea unor probe suplimentare pentru

a dovedi o altă situație de fapt.

Motivele de revizuire nu sunt

fondate, nefiind prevăzute în cazurile limitativ și expres arătate în

conținutul articolului 394 C. proc. pen., astfel că instanța de fond a respins

cererea ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia

penală nr. 21 din 20 ianuarie 2004, a respins, ca nefondat, apelul

condamnatului.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs în termen legal condamnatul Ș.C. solicitând admiterea acestuia și

revizuirea hotărârilor pronunțate întrucât vinovat de săvârșirea infracțiunii

de tâlhărie este și L.D.

Totodată, condamnatul a solicitat

reaudierea celorlalți participanți la comiterea faptei și clasarea dosarului

penal.

Examinând recursul, Curtea constată

că acesta este nefondat.

Împrejurările arătate de revizuent

nu reprezintă situații noi care să nu fi fost cunoscute de instanță la

soluționarea cauzei, acestea fiind verificate și în căile de atac ordinare

exercitate de sus-numit.

Întrucât motivele invocate de

condamnatul Ș.C. în cererea sa de revizuire nu se înscriu între cele prevăzute

de art. 394 C. proc. pen., în mod legal și temeinic instanțele de judecată au

respins-o ca nefondată.

Așa fiind, recursul declarat de

revizuentul Ș.C. urmează a fi respins ca nefondat.

Revizuentul recurent va fi obligat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu

fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

Văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul revizuient Ș.C. împotriva deciziei penale nr. 21 din 20

ianuarie 2004 a Curții de Apel Bacău.

Obligă condamnatul la plata sumei de

800.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6

aprilie 2004.