ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1563/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 5451 din 2 martie 2004, reclamantul M.I. a solicitat în

contradictoriu cu Ministerul Justiției - Comisia pentru Constatarea Calității

de „Luptător în Rezistența Anticomunistă”, anularea deciziei din 15 ianuarie

2004, emisă de pârât și obligarea pârâtului la recunoașterea pentru reclamant,

a calității prevăzute de O.U.G. nr. 214/1999 .

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 757 din 2

iunie 2004, a respins acțiunea formulată de reclamatul M.I., împotriva

pârâtului Ministerul Justiției - Comisia pentru Constatarea Calității de

„Luptător în Rezistența Anticomunistă”.

În motivarea sentinței s-a reținut

că, susținerile reclamantului privind persecuțiile pe care acesta le-a suferit,

urmare a măsurilor administrative abuzive, nu au fundament, întrucât din actele

depuse rezultă că respectivele măsuri s-au luat ca urmare a unei abateri

disciplinare, săvârșite de reclamant.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, reclamantul, susținând că aceasta este neîntemeiată.

Recursul este nefondat.

Prin O.U.G. nr. 214/1999, cu modificările

ulterioare, se recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă,

persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau

supuse din motive politice, unor măsuri administrative abuzive, în perioada 6

martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Art. 2 din ordonanță prevede că sunt

infracțiuni săvârșite din motive politice, acelea care au avut drept scop

exprimarea protestului împotriva dictaturii militare, pentru democrație și

pluralism; art. 3 din același act normativ, stipulează că prin măsuri abuzive

se înțeleg orice măsuri luate de organele fostei miliții sau securități, ori de

alte organe, ca urmare a săvârșirii unei fapte în baza căreia s-a dispus:

privarea de libertate în locuri de deținere sau efectuarea de cercetări;

intrarea în spitale de psihiatrie; stabilirea de domiciliu obligatoriu;

strămutarea într-o altă localitate; deportarea în străinătate după 23 august

1944, pentru motive politice; exmatricularea din școli, licee, facultăți.

În cauză, reclamantul nu a făcut

dovada, prin probele administrate, că îndeplinește condițiile prevăzute de O.U.G.

nr. 214/1999, respectiv că a fost condamnat pentru infracțiuni săvârșite din

motive politice sau a fost supus unor măsuri administrative abuzive.

Se reține că prin sentința nr. 471

din 4 iulie 1950, a Tribunalului Militar Cluj, reclamantul a fost condamnat la

închisoare pentru asociere contra liniștii publice și pentru vătămarea

integrității corporale a unei persoane, provocând împreună cu alți inculpați,

scandal la birtul din sat, lovindu-și consătenii.

În consecință, instanța de fond a

reținut corect situația de fapt, pronunțând o hotărâre legală și temeinică, recursul

urmând a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge declarat de M.I. împotriva

sentinței civile nr. 757 din 2 iunie 2004, a Curții de Apel Cluj, secția

comercială și de contencios administrativ.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 10 martie 2005.