ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6217/2010

Asupra contestației în anulare de față,

reține următoarele:

Prin contestația înregistrată

sub nr. 3005/1/2010, petentul K.C. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul

Municipiul București, anularea deciziei nr. 5827 din 20 mai 2009 pronunțate de

Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 9637/3/2007, în temeiul dispozițiilor

art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

In motivarea cererii, s-a

susținut, pe de o parte, că procedura de citare pentru termenul la care pricina

a fost soluționată, respectiv cel din 14 mai 2009, nu a fost legal îndeplinită,

deoarece partea a fost citată pe numele H. - nume ce apare și în dispozitivul

deciziei, în loc de K., iar, pe de altă parte, partea a fost citată la o adresă

greșită, respectiv blocul 1 D de pe B.N.N., în loc de blocul 1, B.N.N. sector

1.

S-a mai arătat că, având în

vedere viciul de procedură arătat, petentul a solicitat Înaltei Curți amânarea

cauzei, cerere care a fost respinsă de către instanță.

Au fost atașate dosarele

regăsite sub nr. unic 9637/3/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al

Curții de Apel București și al Tribunalului București.

Analizând contestația în

anulare formulată, Înalta Curte constată că este nefondată, pentru următoarele

considerente:

Prezenta cale extraordinară

de atac a fost întemeiată pe dispozițiile art. 317 alin. (1) C. proc. civ.,

potrivit cărora contestația în anulare poate fi promovată împotriva unei

hotărâri irevocabile în ipoteza în care procedura de citare a părții, pentru

ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită în conformitate cu

prevederile legale.

Conform art. 88 alin. (1)

pct. 4 C. proc. civ., citația trebuie să cuprindă, printre alte elemente

obligatorii, numele și domiciliul părții citate.

In cauză, petentul a fost

citat pentru termenul de judecată din 14 mai 2009, la care recursul a fost

soluționat, pe numele H.C., la adresa din București, B.N.N. nr. 5, bloc 1 D,

sector 1, cu toate că petentul-recurent se numește K.C. și a indicat drept

domiciliu ales, la care să fie îndeplinite actele de procedură în cursul

judecății, adresa din B.N.N. nr. 5, bloc 1 sector 1.

Chiar dacă elementele

prevăzute de art. 88 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. sunt redate greșit în actul

de procedură întocmit în cauză, inclusiv în procesul-verbal de citare întocmit

de persoana însărcinată cu înmânarea citației, nu se poate ignora faptul că, la

data de 14 mai 2009, ce coincide cu termenul la care a fost soluționat

recursul, petentul a depus la dosar, prin serviciul Registratură, o cerere prin

care a solicitat amânarea cauzei în vederea angajării unui avocat sau, în caz

contrar, amânarea pronunțării, pentru a-i da posibilitatea să depună concluzii

scrise.

Această cerere a fost avută

în vedere de către instanța de recurs, după cum rezultă din încheierea de

dezbateri întocmită la acel termen (astfel cum a fost refăcută în dosarul de

față, în conformitate cu originalul de la mapa de decizii a instanței),

dispunându-se amânarea pronunțării pentru data de 20 mai 2009, când a fost

pronunțată decizia supusă contestației în anulare formulate în cauză.

In aceste condiții,

nelegalitatea actului de procedură a fost acoperită prin cererea părții, din

care rezultă că a avut cunoștință de termenul de judecată și nu a înțeles să

invoce neregularitatea citării, operând decăderea din dreptul de a se prevala

de atare apărare, conform art. 108 alin. (3) C. proc. civ.

Pentru acest motiv, în mod

corect, instanța de recurs nu a procedat la amânarea cauzei, nefiind aplicabile

prevederile art. 107 C. proc. civ.

De asemenea, în aplicarea

art. 89 alin. (2) C. proc. civ., partea căreia nu i s-a înmânat citația cu cel

puțin 5 zile înainte de termenul de judecată - cu atât mai mult dacă nu s-a

efectuat comunicarea citației, atunci când cunoaște termenul de judecată, este

îndreptățită să solicite instanței amânarea cauzei.

Deși a formulat cerere de

amânare a cauzei, recurentul nu s-a prevalat de neregularitatea citării, mai

mult, a acceptat soluționarea recursului în aceste condiții, solicitând, pentru

ipoteza în care nu s-ar fi acordat un nou termen de judecată, amânarea

pronunțării, în vederea depunerii de concluzii scrise.

Atitudinea părții, astfel

redată, semnifică acoperirea neregularității citării, însă și lipsa vătămării

procesuale din perspectiva dreptului la apărare, drept procesual ce nu a fost

încălcat în cauză.

Așadar, chiar dacă s-ar

considera că nulitatea actului de procedură al citării nu este acoperită, nu se

impune aplicarea sancțiunii nulității, în absența producerii unei vătămări,

astfel cum rezultă din dispozițiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

Față de considerentele

expuse, Înalta Curte constată ca fiind nefondată contestația în anulare

formulată în cauză și o va respinge ca atare, în temeiul art. 317 alin. (1)

pct. 1 C. proc. civ.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D I S P U

N E

Respinge, ca nefondată,

contestația în anulare formulată de K.C. împotriva deciziei nr. 5827 din 20 mai

2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 noiembrie 2010.