ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4108/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4108/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea formulată, la data de 6
noiembrie 2009, P.G. a chemat în judecată C.N.P.D.A.S., solicitând suspendarea
executării Ordinului nr. 987/2009 prin care pârâtul a dispus încetarea
contractului de management pentru funcția de director coordonator adjunct la C.J.P.
Ialomița, post în care a fost numit reclamantul prin Ordinul nr. 1221/2009.
În motivarea acțiunii, reclamantul a
arătat că ordinul atacat este nelegal și netemeinic, fiind întrunite cerințele art.
14 din Legea nr. 554/2004 pentru a se dispune suspendarea executării până la
soluționarea fondului litigiului.
Prin sentința civilă nr. 4335 din 8
decembrie 2009, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și
fiscal, a admis cererea și a dispus suspendarea executării actului
administrativ până la pronunțarea instanței de fond.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța a reținut că sunt întrunite ambele condiții prevăzute de lege pentru a
se dispune suspendarea executării, respectiv existența cazului bine justificat,
prin aparența de nelegalitate a ordinului, cât și iminența producerii unei
pagube, reclamantul fiind privat de drepturile salariale aferente funcției de
conducere deținute.
Împotriva sentinței a declarat
recurs pârâta C.N.P.D.A.S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, pârâta a învederat că
ordinul contestat a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare,
respectiv O.U.G. nr. 10/2009 și H.G. nr. 527/2009, continuarea raporturilor
juridice stabilite în baza contractului de management nemaifiind posibilă,
întrucât O.U.G. nr. 37/2009 ce a stat la baza emiterii ordinului de numire în
funcție a fost abrogată.
Analizând actele și lucrările
dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304
1
C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și
a se dispune modificarea sentinței atacate și în fond respingerea cererii de
suspendare a executării.
Astfel, instanța de fond a admis în
mod greșit acțiunea, reținând că ar fi îndeplinite condițiile cumulative
prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Potrivit textului de lege
susmenționat, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube
iminente, persoana vătămată se poate adresa instanței pentru a se dispune
suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea
instanței de fond.
Întrucât nici din motivarea acțiunii
și nici din înscrisurile aflate la dosar nu rezultă întrunirea cerințelor
necesare pentru admiterea măsurii provizorii a suspendării executării, cererea
formulată urmează a fi respinsă, ca efect al admiterii recursului declarat de
pârâtă.
Astfel, funcția publică deținută de
reclamant, de director coordonator adjunct la C.J.P. Ialomița a fost înființată
prin O.U.G. nr. 37/2009, act normativ declarat neconstituțional prin decizia nr.
1257 din 7 octombrie 2009 a Curții Constituționale. În consecință, încetând
efectele tuturor actelor subsecvente emise în baza ordonanței, și ordinul de
numire a reclamantului în funcția de conducere susmenționată este lipsit de
efecte juridice potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție.
De menționat că, pronunțând decizia nr.
410/2010, Curtea Constituțională a reținut că, începând cu data de 28 februarie
2010, continuă să-și producă efectele juridice Legea nr. 188/1999, în forma
existentă anterior modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 37/2009 și O.U.G. nr. 105/2009,
act normativ declarat de asemenea, neconstituțional.
În consecință, Curtea constată că,
față de modificările legislative intervenite, funcția de director coordonator
adjunct deținută de reclamant s-a desființat, nefiind astfel îndeplinită
cerința existenței unui caz bine justificat pentru a se putea dispune
suspendarea executării actului administrativ contestat.
Totodată, nici cea de-a doua
condiție nu este îndeplinită, nefiind dovedită nici iminența producerii unei
pagube pentru reclamant, nici perturbarea gravă a funcționării instituției
publice.
În raport de cele expuse mai sus,
Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată, în sensul
respingerii cererii de suspendare a executării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta C.N.P.D.A.S.
împotriva sentinței civile nr. 4335 din 8 decembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința atacată în sensul
că respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării, formulată de
reclamantul P.G.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 6 octombrie 2010.