ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2390/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2390/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți la 10 noiembrie 2009, reclamantul G.I. a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice solicitând obligarea acestuia la despăgubiri în valoare de 500.000 Euro pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a măsurii strămutării și stabilirii domiciliului forțat, pe care a suportat-o împreună familia. În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a fost strămutat împreună cu familia în comuna Zagna, județ Brăila pentru o perioadă de 4 ani, 8 luni și 6 zile; că, în toată această perioadă a suferit cumplit datorită vicisitudinilor vremii, condițiilor mizere și bolilor contractate.
În drept au fost invocate dispoz. art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009. Prin sentința civilă nr. 60 din 8 februarie 2010 Tribunalul Mehedinți a respins acțiunea formulată. S-a reținut în considerentele hotărârii că în temeiul dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 221/2009, orice persoană care a suferit condamnări politice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și după decesul acesteia, soțul sau descendenții săi până la gradul II inclusiv, pot solicita instanței de judecată, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a legii, obligarea statului la plata de despăgubiri morale pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare.
În speță, din probele administrate, a rezultat că reclamantul nu a suferit în perioada stabilită de lege o condamnare cu caracter politic pentru a putea beneficia de acordarea de despăgubiri morale, ci numai măsura administrativă politică a strămutării (în perioada 18 iunie 1991-24 februarie 1956), fiind deportat în localitatea Zagna Vădeni, Brăila. Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul G.I. , solicitând admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu consecința obligării pârâtului la plata sumei de 500.000 Euro despăgubiri morale. Prin decizia civilă nr. 161 din 18 mai 2010 Curtea de Apel Craiova a admis apelul, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceluiași tribunal.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, potrivit Legii nr. 221/2009 sunt definite două categorii de măsuri abuzive luate de regimul politic comunist respectiv, condamnări cu caracter politic și măsuri administrative cu caracter politic. Astfel cum rezultă din conținutul art. 5 alin. (1) din lege, atât persoanele care au fost condamnate politic, cât și cele care au făcut obiectul unor măsuri administrative politice beneficiază de dreptul la despăgubiri morale. Totodată, dispozițiile de la art. 5 lit. a) potrivit cărora „acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare” trebuie interpretate prin raportare la întregul context al art. 5 alin. (1) care, în primă fază, desemnând persoanele ce se pot adresa instanței de judecată cu cereri pentru despăgubiri, fac referire atât la categoria celor care au suferit condamnări politice, cât și la cei care au făcut obiectul unor măsuri administrative.
În consecință, s-a apreciat că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispoz. art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009, creând o ipoteză de lucru greșită și ca atare, neanalizând cererea pe fond sub aspectul întinderii prejudiciului. Decizia a fost atacată cu recurs de către pârâtul Ministerul Finanțelor Publice care a susținut că în mod greșit s-a apreciat în cauză că prima instanță nu a realizat și o cercetare pe fond, când în realitate, o asemenea analiză a fost făcută, cererea fiind respinsă ca neîntemeiată. Întrucât calea de atac a apelului este devolutivă, instanța avea obligația să rețină cauza pentru evocarea fondului. În drept, au fost invocate dispoz. art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.
civ. În faza recursului s-a făcut dovada că același reclamant a solicitat acordarea de daune morale (tot în cuantum de 500.000 Euro), invocând prejudiciul moral încercat de autoarea sa, G.G., ca efect al aceleiași măsuri constând în strămutarea și stabilirea domiciliului forțat. A rezultat că sentința (nr. 33 din 15 ianuarie 2010 a Tribunalului Mehedinți) pronunțată cu privire la această cerere a fost desființată cu trimitere spre rejudecare potrivit deciziei nr. 126 din 26 aprilie 2010 a Curții de Apel Craiova și că prin decizia nr. 1833 din 2 martie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a fost casată hotărârea instanței de apel, cu trimiterea pricinii spre rejudecare acestei din urmă instanțe (filele 10 – 18, recurs).
Având în vedere împrejurarea nouă relevată în faza recursului, faptul că, întemeindu-și pretențiile pe aceleași dispoziții legale, reclamantul a promovat în paralel două acțiuni, Înalta Curte constată că se impune, pentru a se asigura unitatea judecății, aceeași soluție cu cea pronunțată prin decizia nr. 1833 din 2 martie 2011, respectiv de casare cu trimitere la instanța de apel. La reluarea judecății în faza procesuală a apelului vor fi avute în vedere dispozițiile art. 164 C. proc. civ., referitoare la conexitate, asigurându-se judecata în cadrul aceleiași proceduri a celor două cereri, având același titular, fundamentate deopotrivă pe dispozițiile Legii nr. 221/2009 (și constituind obiect al dos.
nr. 7891/101/2009 respectiv, al dos. nr. 7989/101/2009). În consecință, reținându-se incidența în cauză a dispoz. art. 304 pct. 5 C. proc. civ., cu aplicarea art. 306 alin. (3) C. proc. civ. (având în vedere că desfășurarea judecății s-a făcut cu neobservarea regulilor vizând conexitatea datorită atitudinii părților care n-au încunoștințat instanța asupra acestei situații), recursul va fi admis și cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția generală a finanțelor publice Mehedinți împotriva deciziei nr. 161 din 18 mai 2010 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2011.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.