ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.02.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 561/2011

HOTĂRÂRE
01.02.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 561/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Reclamanta

S.C. P. S.R.L. Brașov a chemat în judecată Agenția Națională de Administrare

Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și Direcția

Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, solicitând instanței ca în

contradictoriu cu pârâtele să dispună anularea Deciziei nr. 348 din 23

octombrie 2008, prin care i-a fost respinsă contestația, anularea deciziei de

impunere nr. 237 din 3 iunie 2008 prin care i s-a stabilit un impozit

suplimentar de 1.259.094 RON și i s-au calculat majorări de întârziere aferente

în valoare de 1.609.501 RON și anularea parțială a Raportului de inspecție

fiscală din 28 mai 2008, în ceea ce privește impozitul pe profit stabilit

suplimentar în sarcina sa și a majorărilor de întârziere aferente.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că

în perioada 26 martie 2008 - 24 aprilie 2008 și 7 mai 2008 - 27 mai 2008 a fost

controlată de organele de inspecție fiscală din cadrul Direcția Generală de

Administrare a Marilor Contribuabili, controlul urmărind verificarea modului de

determinare a obligațiilor fiscale pe perioada 1 ianuarie 2003 - 31 decembrie

X/2008, prin care, în ceea ce privește impozitul pe profit, a fost verificată perioada

1 ianuarie 2003 - 31 decembrie 2006. În timpul verificării, organul de control

a considerat o serie de cheltuieli, ca fiind nedeductibile fiscal la calculul

impozitului pe profit, procedând la recalcularea profitului impozabil și

stabilind un impozit pe profit suplimentar în valoare de 1.609.501 RON.

În baza raportului de inspecție fiscală,

Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a emis decizia de

impunere nr. X/2008, pentru obligațiile suplimentare de plată stabilite de

inspecția fiscală, impozit pe profit de plată în valoare de 1.259.094 RON și

majorări de întârziere aferente în valoare de 1.609.501 RON. Totodată, a fost

emisă și decizia din 3 iunie 2008, pentru nemodificarea bazei de impunere, în

cazul celorlalte obligații fiscale.

Aceste două acte administrative fiscale, au

fost contestate, în conformitate cu prevederile art. 205 - 207 C. proc. fisc.

Prin decizia nr. X/2008 contestația a fost

respinsă ca neîntemeiată, pentru suma totală de 2.328.595 RON din care

1.259.094 RON reprezentând impozit pe profit și 1.069 RON majorări de

întârziere.

Reclamanta a considerat că în mod greșit s-a

procedat la recalcularea impozitului pe profit pe perioada 2003 - 2004,

întrucât în perioada 13 martie 2006 - 26 mai 2006 s-a mai efectuat un control

la societate și s-a întocmit și un raport de inspecție fiscală, care, însă, nu

a fost înregistrat și semnat.

Pe fondul cererii s-au adus argumente pentru

fiecare categorie de cheltuieli apreciate de organul fiscal ca fiind

nedeductibil.

Curtea de Apel Brașov, secția de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința nr. 83/F din 16 aprilie 2010, a admis în

parte acțiunea formulată de reclamantă și, în consecință, a anulat în parte

Decizia din 23 octombrie 2008, dispunând anularea parțială a Deciziei de

impunere din 3 iunie 2008 și anularea parțială a Raportului de inspecție

fiscală din 28 mai 2008, emise de organele de inspecție fiscală din cadrul

Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, în ceea ce privește

impozitul pe profit stabilit suplimentar în sarcina S.C. P. S.R.L. Brașov în

sumă de 1.161.482 RON, recalculat ca urmare a aprecierii nedeductibile fiscal a

cheltuielilor de refinanțare și a celor de amortizare, a cheltuielilor de

cercetare-dezvoltare și a majorărilor de întârziere aferente.

Pentru a pronunța această sentință, instanța

a reținut următoarele:

1) Referitor la cheltuielile de deplasare ale

managerului societății în perioada 2003 - 2005, instanța a reținut că acestea

nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, ca urmare a

neîndeplinirii condiției de dovedire a faptului că aceste deplasări s-au

efectuat în scopul realizării de venituri impozabile.

2) Cât privește cheltuielile cu serviciile

externe, cheltuieli de refinanțare și cheltuieli juridice aferente serviciilor

prestate cu ocazia refinanțării, s-a reținut de către instanța de fond că sunt

cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile și sunt

înregistrate în contabilitate în baza unor documente justificative întocmite

conform legii.

3) Cheltuielile de cercetare-dezvoltare,

considerate nedeductibile de către organul fiscal au fost considerate de către

instanță ca deductibile fiind înregistrate în contabilitate în baza unor

documente justificative și reflectându-se atât în producția reclamantei cât și

în profitul încasat de către aceasta.

Referitor la deductibilitatea acestei

categorii de cheltuieli, instanța reține că, în prezent, Codul fiscal prevede

acest lucru în mod expres în art. 21 alin. (1) conform căruia "sunt

cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri și lit. j) cheltuielile

de dezvoltare care nu îndeplinesc condițiile de a fi recunoscute ca imobilizări

necorporale din punct de vedere contabil;

În ceea ce privește cheltuielile pentru

masele festive acordate de P. salariaților în intervalul de timp 2005 - 2006,

s-a reținut că reclamanta nu-și poate invoca propria culpă cu privire la

înscrierea greșită în alt cont analitic decât cel care justifică deducerea.

Referitor la cheltuieli de protocol în sumă

de 37.826 RON și 117.943 RON, instanța a reținut că acestea sunt nedeductibile

potrivit art. 21 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 571/2003, privind

deductibilitatea limitată a cheltuielilor de protocol, în limita a 2% aplicată

asupra diferenței între totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor

aferente acestor venituri.

Împotriva acestei sentințe, considerată

nelegală și netemeinică a declarat recurs reclamanta S.C. P. S.R.L. Brașov și

pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1

februarie 2011.

Procesat

de GGC - CL

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-06-21
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3601/2011
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1.Conținutul deciziei atacate pe calea contestației în anulare de față 1.1.Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta SC P. SRL Brașov,
ÎCCJ 2011-06-28
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3773/2011
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată la data de 5 ianuarie 2011 pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC S.I. SRL,
ÎCCJ 2011-04-13
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2217/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I.Instanța de fond 1.Acțiunea reclamantei Prin acțiunea formulată, reclamanta SC R.L.I.F.N. SA București a chemat în judecată pârâții Ministerul Finanțelo
ÎCCJ 2011-09-29
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4457/2011
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 134/F din 16 iulie 2010, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată și
ÎCCJ 2010-11-24
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2439/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I.Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată. Procedura derulată de prima instanță Prin acțiunea formulată, reclamanta SC I. SA a solicitat,
Sursă