ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3802/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data

de 21 iulie 2009, SC T.A.G. SRL București a chemat în judecată Consiliul

Concurenței, solicitând anularea Deciziei nr. 35 din 16 iunie 2009, întrucât

societatea nu a încălcat prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996,

nefiind parte la înțelegerea anticoncurențială vizând majorarea începând cu 1

februarie 2008 a tarifelor practicate pentru serviciile de școlarizare auto

categoria B.

În subsidiar, reclamanta a cerut

diminuarea amenzii stabilite la suma de 36.468 lei, prin aplicarea unui procent

la veniturile realizate exclusiv din activitatea de școlarizare auto.

Prin sentința civilă nr. 3023 din

22 iunie 2010, Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și

fiscal, a admis acțiunea și a dispus anularea Deciziei nr. 35/2009 în privința

reclamantei.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că persoana menționată în procesul-verbal din 31

ianuarie 2008 ca fiind prezentă la înțelegerea anticoncurențială nu avea mandat

de reprezentare din partea societății, consemnările aceluiași înscris neputând

reprezenta o dovadă clară a participării reclamantei la pretinsa înțelegere.

Instanța a constatat că nici

majorarea tarifului la 800 lei începând cu 1 februarie 2008 nu reprezintă o

probă a participării reclamantei la înțelegerea anticoncurențială, stabilirea

unui tarif majorat derivând din rațiuni economice, în condițiile în care

școlarizarea auto are o pondere neînsemnată în activitatea societății.

Împotriva sentinței a declarat

recurs Consiliul Concurenței, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, pârâtul a învederat că

hotărârea nu motivează care ar fi explicația economică ce a justificat

majorarea de către reclamantă a tarifelor de școlarizare auto chiar din data de

1 februarie 2008, la același cuantum de 800 lei. Sub acest aspect, pârâtul a

arătat că această apărare trebuie înlăturată, în condițiile în care tariful s-a

majorat cu 36,2% (de la 510 la 800 lei), în timp ce prețul benzinei a crescut

de la aceeași dată doar cu 6,3% (de la 3,42/l la 3,65 lei/l).

Or, în aceste împrejurări,

majorarea se prezumă a fi urmarea înțelegerii între reprezentanții școlilor de

șoferi, ce constituie în opinia pârâtului o distorsionare a concurenței normale

pe piața activității de școlarizare auto.

S-a mai arătat că lipsa

mandatului de reprezentant al societății nu este relevantă pentru stabilirea

înțelegerii anticoncurențiale, din moment ce reclamanta s-a aliniat practicii

stabilite, fiind îndeplinite condițiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996.

Analizând actele și lucrările

dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și

a se dispune modificarea sentinței și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Astfel, Curtea reține că

probatoriile administrate au fost greșit apreciate de instanța de fond,

întrucât rezultă din actele cauzei că reclamanta a luat parte la înțelegerea

anticoncurențială, pârâtul, în mod întemeiat, constatând încălcarea

dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr.21/1996.

Potrivit acestor prevederi, sunt

interzise orice înțelegeri exprese sau tacite între agenții economici, orice

decizii luate și practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect

restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței, în special cele care

urmăresc fixarea concertată, în mod direct sau indirect, a prețurilor de

vânzare ori de cumpărare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum și

a oricăror alte condiții comerciale.

Din probele administrate a

rezultat că în perioada 2007-2008 au avut loc mai multe întâlniri între

reprezentanții mai multor societăți comerciale, având ca obiect de activitate școlarizarea

auto de categoria B, în cadrul cărora s-au luat decizii cu privire la cuantumul

tarifului practicat, în sensul majorării și fixării la suma de 800 lei.

Măsura fixării unui tarif

majorat, cu începere de la 1 februarie 2008, consemnată în procesul-verbal din

31 august 2008, a fost dispusă la întâlnirea reprezentanților a 32 agenți

economici, printre care și cel al reclamantei, neprezentând relevanță

împrejurarea că nu este indicată calitatea acestuia și nici existența unui

mandat de reprezentare.

Chiar în lipsa unei împuterniciri

formale din partea societății, simpla informare a angajatului societății despre

înțelegerea stabilită, urmată de punerea în practică a deciziei comune,

constituie însuși conținutul anticoncurențial al faptei sancționate

contravențional prin decizia contestată.

Este de menționat în acest sens

adresa nr. 129 din 10 iunie 2008 prin care reclamanta comunică pârâtului

aplicarea tarifului majorat cu începere de la 1 februarie 2008.

Pe de altă parte, nu are suport

probator apărarea societății privind justificarea economică a majorării

tarifului, în condițiile în care creșterea cuantumului la 800 lei s-a produs

dintr-o dată, fără ca vreun factor economic nou, care să influențeze în mod

obiectiv această decizie, să fi avut loc înainte de 1 februarie 2008.

În consecință, soluția instanței

de anulare a deciziei nr. 35/2009 referitor la reclamantă apare ca greșită,

rezultând din probe că societatea, prevalându-se de informațiile aflate în urma

întâlnirii agenților economici din 31 august 2008, s-a angajat în practicarea

acelui tarif unic, cu caracter anticoncurențial, motiv pentru care apare ca

legală sancționarea sa contravențională.

Referitor la cuantumul amenzii

aplicate, Curtea constată că pârâtul a respectat prevederile art. 51 alin. (1)

din Legea nr. 21/1996, prin aplicarea procentului la cifra totală de afaceri a

societății.

Nu se justifică nici reducerea

amenzii, reclamanta beneficiind deja de o reducere cu 3% a nivelului de bază,

tocmai în considerarea faptului că activitatea de bază a societății este cea de

transporturi interne și internaționale, școlarizarea auto operând doar pe două

autoturisme.

În raport de cele expuse mai sus,

Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată, în sensul

respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Consiliul Concurenței împotriva sentinței civile nr. 3023 din 22 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în

sensul că respinge acțiunea reclamantei SC T.A.G. SA București, ca

neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 29 iunie 2011.