ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3132/2011

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,

reclamantul M.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin

Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției

Sociale, Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului și Agenția

Națională a Funcționarilor Publici, suspendarea executării Ordinului nr. 501

din 23 aprilie 2009 până la soluționarea irevocabilă a cauzei, apreciind că

sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru suspendarea executării

ordinului atacat.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că ordinul în litigiu prin care a fost eliberat

din funcția publică de conducere a fost emis de Ministrul Muncii și Protecției

Sociale în baza O.U.G. 37/2009, iar prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009

a Curții Constituționale s-a constatat că legea pentru aprobarea O.U.G. nr.

37/2009 este neconstituțională.

Prin Sentința nr. 31

din 27 ianuarie 2011, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, a admis cererea formulată, dispunând suspendarea

executării Ordinului nr. 501 din 23 aprilie 2009 al Ministrului Muncii, Familiei

și Protecției Sociale până la soluționarea irevocabilă a cauzei.

reținute de prima instanță în motivarea soluției sale

Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că Agenția Națională a

Funcționarilor Publici a organizat la data de 20 decembrie 2010, respectiv 22

decembrie 2010, concurs pentru ocuparea funcției publice vacante de inspector

șef adjunct sănătate și securitate în muncă, post deținut anterior emiterii

Ordinului nr. 501 din 23 aprilie 2009 de către reclamant.

Așa fiind, prima

instanță a apreciat că în cauză sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 15

prin raportare la art. 14 din Legea nr. 554/2004, scoaterea la concurs și

eventual ocuparea postului deținut anterior de reclamant de către o altă persoană

sunt de natură a-l prejudicia pe acesta, vătămarea activității sale și a

veniturilor fiind evidente.

În plus, prima

instanță a reținut că prin Sentința civilă nr. 195 din 6 octombrie 2010 a

Curții de Apel Suceava a fost anulat Ordinul nr. 501 din 23 aprilie 2009, a

cărui suspendare se solicită, sentința devenind irevocabilă.

declarate în cauză

Împotriva acestei

sentințe au declarat recurs pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice a

județului Suceava ca reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice și

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Agenția Națională a

Funcționarilor Publici, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea căii de

atac, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Suceava a

susținut că în mod greșit prima instanță a apreciat că sunt îndeplinite

condițiile art. 15 prin raportare la art. 14 din Legea nr. 554/2004, cererea de

suspendare formulată în prezentul fiind inadmisibilă.

În motivele de

recurs, încadrate în drept pe dispozițiile art. 304 punctele 5 și 9 C. proc.

civ., recurenții-pârâți Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și

Agenția Națională a Funcționarilor Publici, au susținut, în esență, că

hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea formelor de procedură

prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.,

întrucât, deși s-a admis acțiunea în contradictoriu cu aceștia, respectivele

instituții nu au fost citate în cauză pentru a-și formula apărările, iar pe

fondul cauzei, au solicitat respingerea acțiunii pentru neîndeplinirea

condițiilor prevăzute de lege.

O altă critică este

aceea că prin Sentința nr. 120 din 29 mai 2009 pronunțată în Dosarul nr.

689/39/2009 a fost respinsă cererea de suspendare a aceluiași ordin (501/2009),

invocându-se prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, potrivit cu

care nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare pentru aceleași motive.

Totodată,

recurenta-pârâtă Agenția Națională a Funcționarilor Publici a susținut că nu au

fost respectate prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, reclamantul nefăcând

dovada îndeplinirii procedurii prealabile față de aceasta, hotărârea atacată

fiind criticată și prin prisma aplicării greșite a dispozițiilor art. 11 alin.

(1) și (2) din aceeași lege, în sensul că nu s-a invocat din oficiu excepția

tardivității acțiunii și, de asemenea, reclamantul nu a justificat chemarea în

judecată a acestei instituții, respectiv nu a justificat calitatea procesuală a

agenției.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința

atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de

recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele

ale art. 304

1

, constată că recursul este fondat pentru considerentele

ce se vor arăta în continuare.

fapt și de drept relevante

Potrivit art. 85 C.

proc. civ. „Judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea

sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel”.

Astfel, în temeiul

art. 107 C. proc. civ. atunci când o parte nu are termen în cunoștiință,

instanța trebuie să verifice dacă procedura de citare cu aceasta a fost

îndeplinită, în caz contrar se amână judecata, sub sancțiunea nulității

hotărârii.

În conformitate cu

prevederile art. 304 punctul 5 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei

hotărâri se poate cere pentru motive de nelegalitate, când, prin hotărârea

dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea

nulității la art. 105 alin. (2).

În speță, instanța de

control judiciar constată că prin cererea aflată la dosarul de fond reclamantul

și-a completat acțiunea, solicitând citarea în cauză, în calitate de pârât, și

a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, iar în privința Agenției

Naționale a Funcționarilor Publici nu rezultă din acțiune și nici din cererea

completatoare că ar fi fost chemată în judecată.

La termenul de

judecată din 27 ianuarie 2011, prima instanță a procedat la judecata cauzei în

fond, pronunțând hotărârea atacată în contradictoriu și cu Ministerul Muncii,

Familiei și Protecției Sociale și Agenția Națională a Funcționarilor Publici,

fără însă ca aceste instituții să fie citate în cauză, fiindu-le comunicată

doar hotărârea pronunțată, astfel cum rezultă din dovezile de comunicare

existente la dosar.

Or, dacă una dintre

părțile litigante nu a fost legal citată, sau necitată deloc în cazul de față,

rezultă, în mod evident, că a fost încălcată dispoziția procedurală prevăzută

de art. 85 C. proc. civ., sus-menționată, dispoziție menită să garanteze

respectarea unor principii fundamentale ale procesului civil, respectiv

contradictorialitatea și dreptul la apărare.

Cum hotărârea atacată

a fost pronunțată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii, Familiei și

Protecției Sociale și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, părți care nu

au fost citate în cauză, se constată astfel că s-au încălcat principiul

contradictorialității și principiul dreptului la apărare, care se realizează

prin mai multe dispoziții procedurale, dintre care amintim articolele 85, 112,

115, 132, 156 C. proc. civ., precum și prevederile art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului privind respectarea dreptului la un proces

echitabil, cu componenta sa dreptul la apărare.

Prin urmare, instanța

de control judiciar constată că hotărârea atacată în cauză este nelegală, fiind

pronunțată cu încălcarea formelor de procedură sancționate cu nulitatea

hotărârii prevăzută de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

în recurs

Pentru considerentele

expuse, conform art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va

casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile

declarate de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Suceava ca

reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei și

Protecției Sociale și Agenția Națională a Funcționarilor Publici împotriva

Sentinței nr. 31 din 27 ianuarie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 31 mai 2011.

Procesat

de GGC - NN