ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5166/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Argeș sub nr. 2842 din 9 iulie 2003, V.I. a acționat în judecată SC C.F.R. Craiova, solicitând obligarea pârâtei la restituirea în natură a terenului de 800 mp ce face parte dintr-o suprafață mai mare de teren de 10.900 mp, moștenit de la Ș.M. În motivarea acțiunii reclamantul arată că terenul de 10.900 mp din Costești proprietatea lui S.P.I. dobândit prin actul de vânzare-cumpărare nr. 861/1938 a fost preluat prin sentința civilă nr. 545 din 4 august 1953 a Tribunalului Raionului Costești, desființată prin decizia nr. 3085/1957 a Tribunalului Raionului Pitești. Reclamantul a apreciat că preluarea terenului a fost abuzivă în sensul art. 2 alin. (1) pct. a și b și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, considerent pentru care a solicitat S.N.C.F.R.-ului restituirea acestuia.

Prin decizia comunicată petiționarului contestator la 9 iunie 2003 cererea acestuia de restituire i-a fost respinsă, cu motivarea că S.P. a fost despăgubit în 1945 pentru suprafața de 169 mp. Prin sentința civilă nr. 21 din 23 ianuarie 2004 Tribunalul Argeș soluționând excepția de necompetență teritorială invocată de intimată în întâmpinare, în conformitate cu prevederile art. 24 pct. 8 din Legea nr. 10/2001, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, în a cărui jurisdicție se află sediul unității deținătoare. După înregistrarea cauzei pe rolul tribunalului Dolj sub nr. 875/civ/2004, la termenul din 7 septembrie 2005 reclamantul V.I. și-a precizat acțiunea, solicitând introducerea în cauză în calitate de pârâtă a S.N.T.F.C.

– C.F. R – Călători – Regionala Craiova, care deține o construcție în suprafață de 59,16 mp pe terenul litigios. Prin sentința civilă nr. 544 din 6 iulie 2007, Tribunalul Dolj a admis acțiunea formulată de V.I. împotriva C.N.C.F.R. SA, regionala Craiova, și S.N.T.F.C. C.F.R. C. și a dispus restituirea în natură către reclamant a suprafeței de 1162 mp teren, situat în orașul Costești, județul Argeș, individualizat – prin punctele 2 – 3 – 11 – 12 conform schiței la completarea raportului de expertiză efectuat de C.P., fila 78 din dosar, și care face parte integrantă din hotărâre. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că pârâta nu a soluționat notificarea reclamantului V., formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 prin care solicita restituirea în natură a suprafeței de 1400 mp teren ce a aparținut autorului său Ș.I.

La dosar a fost depus doar raportul oficiului juridic, Comisia Regională de analizare a Certificatelor din cadrul C.N.C.F. C.F.R. SA, prin care se propune respingerea notificării și un proces-verbal întocmit de aceeași comisie, care reflectă poziția procesuală a pârâtei, ce trebuie asimilat cu un răspuns negativ la notificarea reclamantului. Cu actele din dosar s-a stabilit că reclamantul este moștenitorul lui Ș.I. (certificat de moștenitor nr. 1086 din 4 iulie 1997 eliberat de Notariatul de stat județean Argeș), în al cărui patrimoniu se afla terenul de 1 ha și 900 mp, situat în Costești, dobândit prin actul de vânzare-cumpărare nr. 861/1938. Prin sentința civilă nr. 545 din 4 august 1953 a Tribunalului Popular al Raionului Costești Regiunea Pitești s-a dispus preluarea de la acesta în baza Decretului nr. 111/1951 a unei suprafețe de teren de 5 ha, situată în Costești.

Prin decizia civilă nr. 3085/1957 a Tribunalului Regional Pitești s-a admis recursul declarat de Ș.I. și s-a respins cererea Secției Financiare a Raionului Costești, în baza art. 1 lit. d) din Decretul nr. 111/1951, reținându-se în considerente că recurentul a probat posesia suprafeței de 5 ha teren, din care, 4,50 ha arabil și 0,50 ha teren , suprafață pe care nu o mai stăpânea din anul 1952, fiind folosită de Sfatul Popular al comunei Costești, și dat de către Secțiunea Financiară, în baza Decretului nr. 111/1951, terenul aflându-se în perimetrul GAS încă din 1956. Imobilul revendicat de reclamantul V.I. se încadrează în ipoteza de preluare abuzivă reglementată de art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 10/2001 și a fost identificat prin expertiza C.P.

care a arătat că pe terenul aparținând lui Ș.I. a fost construită parțial actuala stradă a Industriilor, iar o suprafață de 1162 mp este deținută de pârâtă, care a edificat o construcție în suprafață la sol de 59,16 mp, cu destinația de „casă de pompe”, dar care „la data efectuării” expertizei era degradată, zidurile interioare fiind dărâmate.

Față de situația construcției, Tribunalul a reținut că terenul litigios nu are regimul juridic de teren aferent unei construcții funcționale care să deservească activitatea desfășurată de pârâtă, motiv pentru care a făcut în cauză aplicarea art. 10 alin. (3 2 ) din Legea nr. 10/2001 republicată, conform căruia se restituie în natură și terenurile pe care, ulterior preluării abuzive, s-au edificat construcții autorizate, care nu mai sunt necesare unității deținătoare, dacă persoana îndreptățită achită acesteia o despăgubire reprezentând valoarea de piață a construcției respective, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare.

În cauză, reclamantul și-a precizat în ședința din 7 septembrie 2005 disponibilitatea achitării contravalorii construcției, însă pârâta nu a formulat cerere în acest sens, în cadrul litigiului, împrejurare care însă nu o va împiedica să-și valorifice dreptul de creanță pe cale amiabilă sau pe calea unei acțiuni separate, în justiție. Prin decizia nr. 107 din 10 decembrie 2007 Curtea de Apel Craiova, cu o motivare asemănătoare aceleia de la fond, a respins ca nefondate apelurile declarate de C.N.C.F. C.F.R. SA, regionala Craiova și de S.N.T.F.C. C.F.R. C. SA împotriva sentinței nr. 544 din 6 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj. Instanța de apel a înlăturat criticile privitoare la expertiza topografică C.P., cu motivarea că aceasta a fost efectuată în raport cu înscrisurile din registrul agricol.

Pe baza expertizei a fost identificat terenul proprietatea lui Ș.I., ocupat parțial de actuala stradă a Industriilor, iar suprafața de 1162 mp este deținută de pârâtă. Curtea a înlăturat și critica potrivit căreia terenul în litigiu nu se suprapune peste planurile de expropriere deținute de pârâtă, întrucât o atare susținere nu a fost probată. În recursul declarat de C.N.C.F. C.F.R. SA, sucursala R.C.F. Craiova și motivat în drept pe art. 304 pct. 6 C. proc. civ. se susține că suprafața de teren de 1162 mp fostă proprietatea lui Ș.I. nu este deținută de aceasta. În sprijinul acestor afirmații recurenta face referire la procesul verbal din 10 martie 1955 al fostului Sfat Popular al comunei Costești, din care rezultă că pentru construcția castelului de apă sunt necesare exproprieri în suprafață de 1610,3 mp – cuprinse între km.

129 – 917 și km. 129 – 947 în stația C.F. Costești, precum și la anexa actului de expropriere, în care printre persoanele expropriate nu figurează și Ș.I. De asemenea, recurenta face trimitere și la decizia nr. 102 din 5 aprilie 1957 a fostului Sfat Popular al Regiunii Pitești, prin care s-a dat în administrarea și folosința Ministerului Căilor Ferate, Direcția Regională Craiova, suprafața de 1890 mp teren arabil pentru lucrarea „Casa Pompei Costești”. Greșit instanța a înțeles să restituie reclamantului suprafața de teren de 1162 mp situată în Costești, individualizată prin punctele 2 – 3 – 11 – 12 din schița la completarea raportului de expertiză vizând individualizarea prin dimensiuni și puncte topometrice a terenului aflat în posesia C.N.C.F.

C.F.R. SA, deoarece schița nu se suprapune pe planurile de expropriere ale sucursalei regionale C.F. R Craiova – Oficiul Cadastru. Ca urmare C.N.C.F. C.F.R. SA a solicitat casarea deciziei nr. 907 din 10 decembrie 2007 a Curții de Apel Craiova și pe fond respingerea acțiunii. Recursul este nefondat. Calitatea reclamantului V.I. de succesor al defunctului Ș.I., proprietarul terenului în suprafața de 1 ha și 900 mp dobândit prin actul autentic nr. 861/1938, este de necontestat și tot astfel este și preluarea abuzivă a terenului de 5 ha, teren din care 4,5 ha este arabil și 0,5 ha teren cu arbori, pe care nu îl mai stăpânește din 1952, aflat în folosința fostului Sfat Popular Costești fiind dat de către Secția Financiară.

Ceea ce se contestă de către compania pârâtă este deținerea terenului în litigiu, invocând anexa la expropriere, în care reclamantul nu figurează, precum și decizia nr. 102 din 5 aprilie 1957 a Sfatului Popular al Regiunii Pitești, prin care i s-a dat în administrare și folosință suprafața de 1890 mp. Expertiza C. a transpus pe teren decizia nr. 102 din 5 aprilie 1957, luând ca reper borna C.F. R. km. 130 – bornă ce se evidențiază și pe planul de situație atașat expertizei. Conform măsurătorilor, suprafața individualizată conform planului ce însoțește decizia nr. 102 din 5 aprilie 1957, este de 1620 mp, din care 120 mp sunt deținuți de C.F.

R Craiova, conturul fiind dat de punctele 2 – 3 – 4 – 8, iar suprafața de 420 – a fost luată de Primăria Costești, fiind construită str. I. Din registrele agricole a rezultat că suprafața de 1570 mp din suprafața găsită, a aparținut lui Ș.I., autorul reclamantului, aceasta reieșind din transpunerea pe teren a actului de proprietate nr. 861/1938. Acesta nu se suprapune peste suprafața de 1620 mp găsită la efectuarea expertizei ci doar pe 1570, mp cu precizarea că suprafața de 1162 mp este deținută de C.F.R. Craiova și 408 mp de Primăria orașului Costești. Individualizarea suprafeței cu dimensiuni și vecinătăți a fost prezentată prin planul de situație atașat expertizei. Din aceasta, suprafața ce aparține autorului reclamantei este barată în roșu, pe planul de situație.

Suplimentul la raportul de expertiză (fila 77 dosar apel) individualizarea prin dimensiuni și puncte topometrice terenul aflat în posesia pârâtei – în suprafață de 1162 mp deținut de compania pârâtă marcat de punctele 2 – 3 – 11 – 12 și nu de punctele 2 – 3 – 4 – 8 cum greșit s-a individualizat pe planșa atașată raportului inițial de expertiză. În privința concluziilor raportului de expertiză completator, compania pârâtă nu a formulat nici scris și nici oral obiecțiuni, cu toate că, în scopul formulării de obiecțiuni s-a solicitat și s-a acordat termen. Raportul de expertiză C.P. a răspuns exact obiecțiunilor stabilite de instanță, iar din suprapunerea celor 2 terenuri, cel solicitat de către V.I.

și cel deținut de S.N.C.F.R., a rezultat suprafața de 1162 mp, care a fost restituită reclamantului V. Împrejurarea potrivit căreia reclamantul nu figurează în tabelul expropriaților din 1955 se explică prin aceea că preluarea terenului de la reclamant s-a făcut pentru neplata impozitelor și nu prin expropriere. Expertiza dispusă de instanță precum și suplimentul la aceasta au scos la iveală împrejurarea că terenul revendicat de reclamant prin notificare, în temeiul Legii nr. 10/2001 este deținut de compania pârâtă aceasta înlăturând de plano apărările pârâtei. Ca urmare, criticile formulate fiind nefondate în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursul de față va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâta C.N.C.F. C.F.R.SA prin sucursala C.F.R. Craiova împotriva deciziei nr. 907 din 10 decembrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 septembrie 2008 .