ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2061/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Judecătoria Galați prin

sentința civilă nr. 7817 din 28 octombrie 2008 a admis excepția privind necompetența materială a judecătoriei, invocată din oficiu și a

declinat competența de soluționare a litigiului având ca obiect reziliere

contract-pretenții formulată de reclamanta SC R.M. SRL Galați în contradictoriu

cu pârâta S.N.I.F. SA Galați în favoarea Tribunalului Galați, secția comercială,

având în vedere că obiectul principal al cauzei este neevaluabil în bani, fiind

astfel aplicabile dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Tribunalul Galați, secția

comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal, prin

sentința comercială nr. 1595 din 25 noiembrie 2009 a admis acțiunea reclamantei SC R.M. SRL în contradictoriu cu pârâta S.N.I.F. SA București, sucursala

Galați, în sensul că a dispus rezilierea contractului de prestări servicii nr. 310

din 31 iulie 2008 și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de

27.023,22 lei reprezentând cheltuieli efectuate plus profit nerealizat, pus plata

penalităților de 0,2% pe zi de întârziere începând cu 14 august 2008.

De asemenea a mai

fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 5.620,35 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut, în principal, că între părți a fost

încheiat contractul de prestări servicii nr. 310/2008 prin care reclamanta s-a

obligat să execute o serie de lucrări, activitate pentru care aceasta era

îndreptățită să încaseze prețul de 67.709,89 lei plus TVA.

Termenul de executare

a lucrării era de 30 de zile, conform art. 3 din contract, fără a fi prevăzute

alte termene intermediare la care să se facă recepția parțială a lucrărilor.

Contractul a fost

semnat în urma unei cereri de oferă formulate de către pârâtă, singura ofertă

acceptată fiind cea a reclamantei.

La data intrării în

vigoare a contractului, reclamanta a demarat lucrările la care se obligase,

însă a fost notificată de către pârâtă cu privire la rezilierea unilaterală a

contractului, iar ulterior i-a fost interzis accesul la frontul de lucru.

Până la data de 14

august 2008 reclamanta a executat o serie de lucrări, pentru efectuarea

acestora făcând cheltuieli în sumă totală de 24.704,7 lei și având un profit

nerealizat de 2.318,52 lei, potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză.

Pârâta a încălcat

obligațiile contractuale ale art. 2.2.2 din convenție, de a asigura frontul de

lucru liber de sarcini și a impus întreruperea intempestivă a lucrărilor,

astfel că neexecutarea contractului a atras inclusiv plata penalităților de

întârziere de 0,2% din valoarea sumei neachitate.

Curtea de Apel Galați,

secția comercială, maritimă și fluvială, prin decizia civilă nr. 56/A din 21

iunie 2010 a respins apelul pârâtei SC S.N.I.F. SA București împotriva

sentinței comerciale nr. 1595 din 25 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul

Galați, secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ

și fiscal, fiind preluate toate argumentele expuse anterior.

Împotriva deciziei

civile nr. 56/A din 21 iunie 2010 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă

și fluvială, a promovat recurs pârâta S.N.I.F. SA, sucursala Galați, care a

criticat pentru nelegalitate această hotărâre judecătorească, solicitând în

temeiul art. 304 pct. 8 C. proc. civ. admiterea recursului și casarea deciziei

atacate, cu consecința respingerii acțiunii reclamantei ca nefondată.

În dezvoltarea

motivelor de recurs s-a evocat că în mod greșit instanțele au reținut că

trebuie obligată pârâta la plata lucrărilor efectuate de reclamantă numai pe baza

declarațiilor unor martori și a expertizei contabile având la bază situații

întocmite unilateral de SC R.M. SRL, fără ca lucrările să fie verificate în

teren.

Greșit a fost

respinsă proba cu expertiză tehnică de îmbunătățiri funciare, cu referire la

înscrisurile noi depuse în apel, pe motivarea că nu sunt concludente, în

realitate lucrările pretins executate nefiind dovedite.

Intimata-reclamantă

SC R.M. SA a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului.

Înalta Curte,

analizând materialul probator administrat, raportat la toate criticile aduse de

recurenta-pârâtă, constată că nu sunt justificate, urmând a respinge recursul

pentru următoarele considerente.

Din verificarea

întregii documentații rezultă că prin contractul prestări servicii nr. 310 din 31

iulie 2008 SC R.M. SRL Galați în calitatea de beneficiar s-a obligat să execute

lucrări de reparații peree degradate pe zonele Băneasa, Balintești și Roșcani

pentru beneficiara pârâta S.N.I.F. SA, sucursala Siret.

De comun acord prețul

convenit al contractului a fost de 67.709,69 lei fără TVA, durata fiind de 30

zile cu începere de la data semnării lui, beneficiarul asumându-și obligația să

asigure frontul de lucru liber de sarcini, să emită comanda cu toate

specificațiile înscrise și să achite prețul în cuantumul, condițiile și la

termenele stabilite.

Tot prin

consimțământul liber exprimat, aceleași părți au stipulat la art. 5.2 din

capitolul V intitulat „răspunderea contractuală” că pentru neexecutarea

obligației de prestare, contractul poate fi reziliat de plin drept cu plata de

daune interese printr-o simplă notificare transmisă prestatorului de către

beneficiar fără nici o intervenție din partea unei instanțe judecătorești, dacă

în prealabil prestatorul a fost pus în întârziere iar termenul de 10 zile s-a

împlinit.

Cum prin adresa nr. 1930

din 11 august 2008 pârâta i-a comunicat reclamantei denunțarea unilaterală a

contractului de prestări servicii începând cu ziua următoare de 12 august 2008,

invocând neexecutarea la termen a obligațiilor apare cât se poate de evident că

nu erau îndeplinite condițiile exprese ale rezilierii de drept a convenției.

În speță, prevederile

expuse mai sus la art. 5.2, constituie un veritabil pact comisoriu de ultim

grad, care dobândeau eficiență juridică numai după trecerea unui interval de

timp de 10 zile de la notificarea transmisă prestatorului.

Nerespectându-și

propriile obligații asumate contractual, pentru pârâtă devin incidente și

reglementările art. 5.2 alin.  (2) lit. a) și b), care conduc la obligarea

plății daunelor interese și a profitului nerealizat, corect determinate sub

aspectul cuantumului de raportul de expertiză judiciară întocmit de expertul

contabil C.I.

De remarcat că,

potrivit poziției procesuale a ambelor părți, la termenul din 20 noiembrie 2010

nu s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză contabilă, prin care s-au

identificat lucrările aferente contractului nr. 310 din 31 iulie 2008 și

calculat profitul pe care reclamanta l-ar fi realizat.

Nu poate fi primită

nici critica vizând necesitatea efectuării unei expertize tehnice de

specialitate îmbunătățiri funciare solicitată de pârâtă în faza procesuală a

apelului, deoarece înscrisurile noi depuse precum și împrejurarea că lucrările

au fost finalizate făceau neconcludentă o asemenea probă, mai ales că întreg

probatoriul existent era suficient pentru o corectă stabilire a situației de

fapt și de drept.

Pentru aceste rațiuni

urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC S.M.I.F. SA

București, sucursala Siret, împotriva deciziei civile nr. 56/A din 21 iunie

2010 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială,

nefiind îndeplinită nici o cerință din cele prevăzute de dispozițiile art. 304 C.

proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

pârâta SC S.N.I.F. SA București, sucursala Siret, împotriva deciziei nr. 56/A

de la 21 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă

și fluvială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 26 mai 2011.