ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5393/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5393/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Tribunalului Galați, reclamantul F.M., în contradictoriu cu pârâții Ministerul
Educației, Cercetării și Inovării și Centrul Național pentru Burse de Studii în
Străinătate, a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care
pârâtele să procedeze la depunerea dosarului personal al reclamantului direct
la Agenția Națională pentru Învățământ a Federației Ruse Moscova, în vederea
reluării studiilor la aspirantură pentru 4 ani la Universitatea de Stat de
Științe Umaniste Moscova.
Totodată, reclamantul a solicitat aplicarea
Ordinului nr. 2590 din 9 noiembrie 2007 al Ministrului Educației, Cercetării și
Tineretului, privind deplasarea în străinătate a reclamantului pentru studii
postuniversitare complete, restituirea sumei pretinse de Centrul Național
pentru Burse de Studii în Străinătate drept penalizări pentru bursă necuvenită
pe anul 2008 și plata de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și Centrul
Național pentru Burse de Studii în Străinătate a daunelor materiale în valoare
de 13.000 RON actualizați cu indicele de inflație și 90.000 dolari SUA ca daune
morale.
În motivarea
acțiunii, reclamantul a arătat că a fost nevoit să rezilieze contractul cu
statul român, întrucât, deși Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a
emis Ordinul nr. 2590 din 9 noiembrie 2007, în vederea efectuării unui stagiu
de studii postuniversitare complete - aspirantură conform repartizării Agenției
Federale pentru Învățământ al Ministerului Educației și Științei al Federației
Ruse, începând cu anul universitar 2007 - 2008, fără acceptul său, a fost mutat
la Universitatea „Prietenia Popoarelor” unde limba rusă se studia în trei
semestre, rămânând doar doi ani universitari pentru aspirantură.
Prin întâmpinare,
pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a invocat
excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că nu are calitate în
emiterea sau anularea unor decizii necesare în aplicarea unor acte normative
specifice, precum și excepția inadmisibilității acțiunii solicitând, în
subsidiar respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin Sentința nr.
1460/2010, Tribunalului Galați, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (1) din
Legea nr. 554/2004 și art. 158 C. proc. civ., a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați.
Hotărârea Curții
de apel
Prin Sentința nr. 19
din 25 ianuarie 2011, Curtea de Apel Galați a respins atât excepțiile invocate
de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, cât și acțiunea
formulată de reclamantul F.M., în contradictoriu cu pârâții Ministerul
Educației, Cercetării și Inovării și Centrul Național pentru Burse de Studii în
Străinătate.
Pentru a pronunța
această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că excepțiile invocate
în cauză, sunt nefondate, excepția inadmisibilității nefiind argumentată în
nici un fel, iar pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului având calitate procesual - pasivă în cauză, întrucât este emitentul
Ordinului nr. 2590 din 9 noiembrie 2007, a cărui aplicare o solicită
reclamantul prin acțiune.
Pe fondul cauzei,
prima instanță a constatat că reclamantul, în calitate de doctorand al
Universității „Al. I. Cuza” din Iași, a fost nominalizat de Consiliul Centrului
Național pentru Burse de Studii în Străinătate, în ședința din data de 22 mai
2007, pentru a beneficia de o bursă pentru studii postuniversitare complete
începând cu anul universitar 2007 - 2008, fiind emis, în acest sens, Ordinul
nr. 2590 din 9 noiembrie 2007 privind deplasarea sa în străinătate pentru
studii postuniversitare complete.
S-a mai arătat în
considerentele sentinței atacate că, deși reclamantul a efectuat stagiul
pregătitor pentru învățarea limbii ruse, în perioada februarie - iunie 2008,
pentru care a încheiat decontul nr. 243 din 23 iunie 2008, totuși, prin cererea
nr. 1430 din 07 octombrie 2008, a solicitat încetarea contractului și
restituirea sumelor primite și a penalităților aferente.
Curtea de apel, având
în vedere faptul reclamantul a restituit bursa conform dispoziției de încasare
nr. 496 din 07 octombrie 2008 și penalitățile prin dispoziția de încasare nr.
497 din 07 octombrie 2008 și mandatul poștal 58177 din 18 decembrie 2008, a
apreciat că,în lipsa altor probe, cererile reclamantului nr. 16888/649 din 24
iunie 2009 și nr. 1430 din 7 octombrie 2008 au fost făcute de bună voie de
către acesta, astfel încât reclamantul nu poate solicita în prezent aplicarea
Ordinului nr. 2590/2007 și plata despăgubirilor respective.
Recursul exercitat
în cauză
Împotriva acestei
sentințe, a formulat recurs reclamantul F.M., solicitând modificarea ei în
sensul admiterii acțiunii, fără a încadra în drept motivele de recurs.
În esență,
recurentul-reclamant a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un
fel asupra cererii privind obligarea autorităților pârâte să pună în aplicare
Ordinul nr. 2590/2007, în virtutea căruia trebuia să fie trimis la studii la
Universitatea de Stat de Științe Umaniste din Moscova.
Recurentul-reclamant
a mai arătat că prin cererea nr. 16888/649/24 iunie 2008 a solicitat strict
modificarea datei de începere a anului universitar, însă cu menținerea în tot a
destinației și duratei studiilor menționate în Ordinul nr. 2590/2007, în condițiile
în care partea română nu respectase destinația stabilită, ci l-a repartizat la
o altă universitate fără a-i fi solicitat acordul. A adăugat că a restituit
bursa și penalitățile deoarece se refereau la Universitatea Prietenia
Popoarelor, iar nu la Universitatea de Stat de Științe Umaniste din Moscova,
unde urma să studieze dacă Ordinul nr. 2590/2007 ar fi fost pus în executare.
Apărările
intimaților
Prin întâmpinarea
depusă la dosar, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a
solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând, în esență, că
recurentul-reclamant nu a fost vătămat prin vreun act nelegal emis de minister
potrivit atribuțiilor sale, că recurentul-reclamant a semnat contractul de
școlarizare nr. 2590 din 09 noiembrie 2007, fără a contesta, în termenul legal,
vreunul dintre ordinele emise, și ulterior și-a manifestat voința în sensul
încetării contractului și restituirii sumelor primite, cu penalitățile
aferente.
II. Considerentele
Înaltei Curți asupra recursului
Examinând cauza prin
prisma motivelor de recurs formulate și a prevederilor art. 304
1
C.
proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Argumente de fapt
și de drept relevante
Recurentul-reclamant
a sesizat instanța de contencios administrativ cu o acțiune vizând refuzul,
considerat nejustificat, de efectuare a actelor și operațiunilor necesare
pentru punerea în aplicare a Ordinului nr. 2590 din 09 noiembrie 2007, emis de
Ministerul Educației și Cercetării și Tineretului, privind deplasarea în străinătate
pentru studii postuniversitare complete - aspirantura în Federația Rusă.
Totodată,
recurentul-reclamant a solicitat restituirea unor sume achitate Centrului
Național pentru Burse de Studii în Străinătate, drept penalizări pentru bursă
necuvenită pe anul 2008 și obligarea intimaților-pârâți la plata de despăgubiri
daunele materiale și morale produse.
Într-adevăr, prin Ordinul nr. 2590 din 9 noiembrie
2007 s-a aprobat deplasarea recurentului-reclamant în Federația Rusă, începând
cu data de 7 noiembrie 2007, pentru un stagiu de studii postuniversitare
complete - aspirantură, conform repartizării Agenției Federale pentru
Învățământ a Ministerului Educației și Științei al Federației Ruse, precedat de
un an pregătitor de rusă la Universitatea de Stat de Științe Umaniste din
Moscova, ca beneficiar al unei burse finanțate de Guvernul Federației Ruse,
începând cu anul universitar 2007 - 2008. Din partea autorităților române,
recurentul-reclamant urma să beneficieze de o bursă de studiu suplimentară în
valută, de 200 dolari SUA/lună, cuantum care putea fi modificat prin ordin al
ministrului educației, cercetării și Tineretului, conform H.G. nr. 1070/2001.
Ordinul nr. 2590 din
09 noiembrie 2007 a fost modificat prin Ordinul nr. 4940 din 31 iulie 2008, în
sensul că stagiul de studii urma să se desfășoare la Universitatea „Prietenia
Popoarelor” în loc de Unitatea de Stat de Științe Umaniste din Moscova, noul
ordin nefiind contestat de recurentul-reclamant în termenele și condițiile
prevăzute de Legea nr. 554/2004.
Dimpotrivă, așa cum
rezultă din conținutul cererii înregistrate la Centrul Național pentru Burse de
Studii în Străinătate cu nr. 649 din 24 iunie 2008 și la Ministerul Educației
și Cercetării cu nr. 16888 din 23 iunie 2008, recurentul-reclamant a fost cel
care a solicitat modificarea Ordinului nr. 2590 din 09 noiembrie 2007 în sensul
menționat mai sus.
Ulterior, nemulțumit
fiind de modul în care era structurat programul de studii, prin cererea
înregistrată cu numărul 17 din data de 23 septembrie 2008 la Ministerul
Educației și Cercetării și Tineretului - Centrul Național pentru Burse de
Studii în Străinătate, recurentul-reclamant a solicitat încetarea studiilor și
încheierea situației financiare, exprimându-și voința de a achita în cel mai
scurt timp datoriile față de autoritățile și instituțiile publice implicate din
România.
De asemenea, prin
declarația autentificată cu nr. 9771/A6 din 15 octombrie 2007 la Biroul
Notarial „Ciucă și Asociații”, recurentul-reclamant a arătat că se obligă să
restituie Centrului Național pentru Burse de Studii în Străinătate debitele
stabilite în sarcina sa, potrivit angajamentului de plată asumat ca beneficiar
al bursei de studii în străinătate.
Ținând seama de
conținutul acestor înscrisuri, instanța de fond a reținut corect că nederularea
programului de studii în aplicarea Ordinului nr. 2590/2007 nu a fost rezultatul
unei conduite culpabile a autorităților publice pârâte, ci efectul manifestării
de voință a recurentului-reclamant, motiv pentru care criticile formulate în
recurs sunt nefondate.
Temeiul de drept
al soluției adoptate în recurs
Având în vedere toate
considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta
Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul
declarat de F.M. împotriva Sentinței nr. 19 din 25 ianuarie 2011 a Curții de
Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 noiembrie
2011.