ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5393/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5393/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, reclamantul F.M., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și Centrul Național pentru Burse de Studii în Străinătate, a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care pârâtele să procedeze la depunerea dosarului personal al reclamantului direct la Agenția Națională pentru Învățământ a Federației Ruse Moscova, în vederea reluării studiilor la aspirantură pentru 4 ani la Universitatea de Stat de Științe Umaniste Moscova.
Totodată, reclamantul a solicitat aplicarea Ordinului nr. 2590 din 9 noiembrie 2007 al Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului, privind deplasarea în străinătate a reclamantului pentru studii postuniversitare complete, restituirea sumei pretinse de Centrul Național pentru Burse de Studii în Străinătate drept penalizări pentru bursă necuvenită pe anul 2008 și plata de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și Centrul Național pentru Burse de Studii în Străinătate a daunelor materiale în valoare de 13.000 RON actualizați cu indicele de inflație și 90.000 dolari SUA ca daune morale.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost nevoit să rezilieze contractul cu statul român, întrucât, deși Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a emis Ordinul nr. 2590 din 9 noiembrie 2007, în vederea efectuării unui stagiu de studii postuniversitare complete - aspirantură conform repartizării Agenției Federale pentru Învățământ al Ministerului Educației și Științei al Federației Ruse, începând cu anul universitar 2007 - 2008, fără acceptul său, a fost mutat la Universitatea „Prietenia Popoarelor” unde limba rusă se studia în trei semestre, rămânând doar doi ani universitari pentru aspirantură.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că nu are calitate în emiterea sau anularea unor decizii necesare în aplicarea unor acte normative specifice, precum și excepția inadmisibilității acțiunii solicitând, în subsidiar respingerea acțiunii ca nefondată. Prin Sentința nr. 1460/2010, Tribunalului Galați, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 158 C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați. 2. Hotărârea Curții de apel Prin Sentința nr. 19 din 25 ianuarie 2011, Curtea de Apel Galați a respins atât excepțiile invocate de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, cât și acțiunea formulată de reclamantul F.M., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și Centrul Național pentru Burse de Studii în Străinătate.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că excepțiile invocate în cauză, sunt nefondate, excepția inadmisibilității nefiind argumentată în nici un fel, iar pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului având calitate procesual - pasivă în cauză, întrucât este emitentul Ordinului nr. 2590 din 9 noiembrie 2007, a cărui aplicare o solicită reclamantul prin acțiune. Pe fondul cauzei, prima instanță a constatat că reclamantul, în calitate de doctorand al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, a fost nominalizat de Consiliul Centrului Național pentru Burse de Studii în Străinătate, în ședința din data de 22 mai 2007, pentru a beneficia de o bursă pentru studii postuniversitare complete începând cu anul universitar 2007 - 2008, fiind emis, în acest sens, Ordinul nr. 2590 din 9 noiembrie 2007 privind deplasarea sa în străinătate pentru studii postuniversitare complete.
S-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că, deși reclamantul a efectuat stagiul pregătitor pentru învățarea limbii ruse, în perioada februarie - iunie 2008, pentru care a încheiat decontul nr. 243 din 23 iunie 2008, totuși, prin cererea nr. 1430 din 07 octombrie 2008, a solicitat încetarea contractului și restituirea sumelor primite și a penalităților aferente. Curtea de apel, având în vedere faptul reclamantul a restituit bursa conform dispoziției de încasare nr. 496 din 07 octombrie 2008 și penalitățile prin dispoziția de încasare nr. 497 din 07 octombrie 2008 și mandatul poștal 58177 din 18 decembrie 2008, a apreciat că,în lipsa altor probe, cererile reclamantului nr. 16888/649 din 24 iunie 2009 și nr. 1430 din 7 octombrie 2008 au fost făcute de bună voie de către acesta, astfel încât reclamantul nu poate solicita în prezent aplicarea Ordinului nr. 2590/2007 și plata despăgubirilor respective.
3. Recursul exercitat în cauză Împotriva acestei sentințe, a formulat recurs reclamantul F.M., solicitând modificarea ei în sensul admiterii acțiunii, fără a încadra în drept motivele de recurs. În esență, recurentul-reclamant a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel asupra cererii privind obligarea autorităților pârâte să pună în aplicare Ordinul nr. 2590/2007, în virtutea căruia trebuia să fie trimis la studii la Universitatea de Stat de Științe Umaniste din Moscova. Recurentul-reclamant a mai arătat că prin cererea nr. 16888/649/24 iunie 2008 a solicitat strict modificarea datei de începere a anului universitar, însă cu menținerea în tot a destinației și duratei studiilor menționate în Ordinul nr. 2590/2007, în condițiile în care partea română nu respectase destinația stabilită, ci l-a repartizat la o altă universitate fără a-i fi solicitat acordul.
A adăugat că a restituit bursa și penalitățile deoarece se refereau la Universitatea Prietenia Popoarelor, iar nu la Universitatea de Stat de Științe Umaniste din Moscova, unde urma să studieze dacă Ordinul nr. 2590/2007 ar fi fost pus în executare. 4. Apărările intimaților Prin întâmpinarea depusă la dosar, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând, în esență, că recurentul-reclamant nu a fost vătămat prin vreun act nelegal emis de minister potrivit atribuțiilor sale, că recurentul-reclamant a semnat contractul de școlarizare nr. 2590 din 09 noiembrie 2007, fără a contesta, în termenul legal, vreunul dintre ordinele emise, și ulterior și-a manifestat voința în sensul încetării contractului și restituirii sumelor primite, cu penalitățile aferente.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs formulate și a prevederilor art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Recurentul-reclamant a sesizat instanța de contencios administrativ cu o acțiune vizând refuzul, considerat nejustificat, de efectuare a actelor și operațiunilor necesare pentru punerea în aplicare a Ordinului nr. 2590 din 09 noiembrie 2007, emis de Ministerul Educației și Cercetării și Tineretului, privind deplasarea în străinătate pentru studii postuniversitare complete - aspirantura în Federația Rusă. Totodată, recurentul-reclamant a solicitat restituirea unor sume achitate Centrului Național pentru Burse de Studii în Străinătate, drept penalizări pentru bursă necuvenită pe anul 2008 și obligarea intimaților-pârâți la plata de despăgubiri daunele materiale și morale produse.
Într-adevăr, prin Ordinul nr. 2590 din 9 noiembrie 2007 s-a aprobat deplasarea recurentului-reclamant în Federația Rusă, începând cu data de 7 noiembrie 2007, pentru un stagiu de studii postuniversitare complete - aspirantură, conform repartizării Agenției Federale pentru Învățământ a Ministerului Educației și Științei al Federației Ruse, precedat de un an pregătitor de rusă la Universitatea de Stat de Științe Umaniste din Moscova, ca beneficiar al unei burse finanțate de Guvernul Federației Ruse, începând cu anul universitar 2007 - 2008. Din partea autorităților române, recurentul-reclamant urma să beneficieze de o bursă de studiu suplimentară în valută, de 200 dolari SUA/lună, cuantum care putea fi modificat prin ordin al ministrului educației, cercetării și Tineretului, conform H.G.
nr. 1070/2001. Ordinul nr. 2590 din 09 noiembrie 2007 a fost modificat prin Ordinul nr. 4940 din 31 iulie 2008, în sensul că stagiul de studii urma să se desfășoare la Universitatea „Prietenia Popoarelor” în loc de Unitatea de Stat de Științe Umaniste din Moscova, noul ordin nefiind contestat de recurentul-reclamant în termenele și condițiile prevăzute de Legea nr. 554/2004. Dimpotrivă, așa cum rezultă din conținutul cererii înregistrate la Centrul Național pentru Burse de Studii în Străinătate cu nr. 649 din 24 iunie 2008 și la Ministerul Educației și Cercetării cu nr. 16888 din 23 iunie 2008, recurentul-reclamant a fost cel care a solicitat modificarea Ordinului nr. 2590 din 09 noiembrie 2007 în sensul menționat mai sus.
Ulterior, nemulțumit fiind de modul în care era structurat programul de studii, prin cererea înregistrată cu numărul 17 din data de 23 septembrie 2008 la Ministerul Educației și Cercetării și Tineretului - Centrul Național pentru Burse de Studii în Străinătate, recurentul-reclamant a solicitat încetarea studiilor și încheierea situației financiare, exprimându-și voința de a achita în cel mai scurt timp datoriile față de autoritățile și instituțiile publice implicate din România. De asemenea, prin declarația autentificată cu nr. 9771/A6 din 15 octombrie 2007 la Biroul Notarial „Ciucă și Asociații”, recurentul-reclamant a arătat că se obligă să restituie Centrului Național pentru Burse de Studii în Străinătate debitele stabilite în sarcina sa, potrivit angajamentului de plată asumat ca beneficiar al bursei de studii în străinătate.
Ținând seama de conținutul acestor înscrisuri, instanța de fond a reținut corect că nederularea programului de studii în aplicarea Ordinului nr. 2590/2007 nu a fost rezultatul unei conduite culpabile a autorităților publice pârâte, ci efectul manifestării de voință a recurentului-reclamant, motiv pentru care criticile formulate în recurs sunt nefondate. 2. Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E: Respinge recursul declarat de F.M. împotriva Sentinței nr. 19 din 25 ianuarie 2011 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 noiembrie 2011.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.