ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3928/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3928/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra
cauzei de față, constată următoarele:
Prin decizia nr. 1284
din 13 iulie 2010 Curtea de Apel Ploiești, secția civilă conflicte de muncă și
asigurări sociale, a admis excepția
necompetenței
materiale a instanței în soluționarea cererii de revizuire
formulată de revizuienta T.A.R., în contradictoriu
cu intimații C.N., O.S.G., A.L. și SC U.I.M. SA.
Pentru
a hotărî astfel, Curtea de Apel Ploiești a reținut următoarele:
revizuienta a
formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 963 din 11 mai 2010 pronunțată de
Curtea de Apel Ploiești, prin care s-a respins ca nefondat
recursul reclamanților
C.N., D.M., O.S.G.
și
A.L., intimați în prezenta cauză și s-a admis
recursul
pârâtei SC U.I.M. SA Ploiești, de asemenea intimată în
pricina de față, modificându-se în parte sentința
în sensul respingerii ca
neîntemeiate a acțiunii reclamantei T.A.R.,
revizuenta din această cauză, menținând restul
sentinței.
S-a
susținut de către revizuenta că decizia sus-menționată este
potrivnică altor hotărâri
judecătorești anterioare, respectiv sentințelor civile nr. 1925 din 12
noiembrie 2009 și nr. 162 din 5 octombrie 2009 pronunțate de Tribunalul
Prahova, prin care s-a recunoscut grupa
I
de muncă unor
colegi
de muncă de-al revizuentei, ce au lucrat la același loc de muncă,
invocând ca temei de drept al cererii de
revizuire, pe acest considerent, și
dispozițiile art. 322 pct. 7 C.
proc. civ.
In
conformitate cu dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,
se poate cere
revizuirea unei hotărâri dacă există hotărâri potrivnice, date
de instanțe de același grad sau de
grade deosebite, în una și aceeași
pricină, între
aceleași persoane, având aceeași calitate, stipulându-se la art. 327 alin. (1)
C. proc. civ. că dacă instanța încuviințează cererea de revizuire pentru
hotărâri potrivnice, ea va anula pe cea din urmă.
In
general, ca regulă, revizuirea este o cale de atac de retractare, de
competența
instanței care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere
conform art. 323 alin. (1) C. proc.
civ., însă cu titlu de excepție,
dacă
revizuirea se cere pentru contrarietate de hotărâri, ea devine o cale
de
atac de reformare.
Așa
cum s-a statuat în mod constant în practica judiciară, art. 323
C. proc. civ.
este de strictă interpretare, astfel că dacă se invocă
atât un motiv de
revizuire dintre cele prevăzute la pct. 1-6 și 8, 9, cât și
motivul de
revizuire prevăzut la pct. 7 - situație ce se regăsește și în speță -
nu poate opera
prorogarea de competență, ceea ce înseamnă că instanța
superioară se va pronunța în limitele
competenței sale, urmând ca
celelalte motive
să fie analizate de instanța care a dat hotărârea oricare dintre instanțele
sesizate cu o asemenea cerere de revizuire, după
ce se pronunță conform
propriei competențe, va declina judecarea pricinii în favoarea celeilalte
instanțe.
In
raport de considerentele ce preced și având în vedere dispozițiile art. 323 alin.
(2) C. proc. civ., a rezultat că, în cauză, competența de
soluționare
cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7
C. proc. civ.
aparține, în primă instanță, Înaltei Curți de Casație
și Justiție, motiv pentru care Curtea
de Apel a admis excepția
necompetenței
materiale a instanței în soluționarea cererii de revizuire
întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C.
proc. civ., invocată
din
oficiu-excepție absolută, dilatorie - iar în temeiul
disp.
art. 158
alin. (3) și
art. 159 alin. (2) C. proc. civ., a declinat competența
de soluționare
a cererii de revizuire întemeiată pe acest motiv,
în favoarea Înaltei Curți
de Casație și Justiție.
Analizând
cererea de revizuire formulată, Înalta Curte de Casație și
Justiție a
constatat că aceasta nu poate fi primită pentru considerentele ce
succed:
Motivând-și în fapt
cererea, s-a susținut de către revizuient că
instanța
de recurs a pronunțat o hotărâre greșită, întemeiată pe reținerea
eronată a stării de fapt, iar pe de altă parte,
decizia contestată este în
contradicție
cu alte hotărâri pronunțate de către Curtea de Apel, prin care
s-a
recunoscut altor colegi de muncă gri de muncă.
Obiectul cererii de
revizuire îl constituie decizia civilă
nr.
963 din 11 mai 2010 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, prin care s-a
respins
recursul reclamantelor și s-a admis recursul intimatei SC U.I.M. SA Ploiești.
Se
susține că această decizie ar fi contrară altor decizii pronunțate
de aceeași
instanță, în dosare unde au figurat ca părți salariați ai intimatei, cereri
întemeiate pe aceeași cauză și având același obiect.
Dispozițiile
art. 322 pct. 7 C. proc. civ. stipulează faptul că - revizuirea unei hotărâri
rămase definitive în instanța de apel sau prin
neapelare, precum și a unei
hotărâri dată de o instanță de recurs atunci
când evocă fondul se poate cere dacă
există hotărâri definitive potrivnice
date de instanțe de același grad sau de grade deosebite,
în una și aceeași
pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Pentru a fi incidente
aceste dispoziții legale este necesar ca
hotărârile
să conțină elemente caracteristice pentru existența autorității de
lucru judecată, și anume identitatea de obiect,
cauză și părți.
Rațiunea
reglementării revizuirii prevăzută de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
se găsește în
necesitatea de a se înlătura încălcarea
principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au
dat soluții contrare
în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză
și aceleași părți.
Cum
în cauza dedusă judecății se invocă contrarietatea deciziei
pronunțate în dosarul nr. 1303/63/2008
cu alte decizii pronunțate în cauze care vizează alte părți, nu este incident
motivul de revizuire
întemeiat pe
prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Pentru
aceste considerente, se va respinge cererea de revizuire
formulată de numita T.A.R. împotriva
deciziei
civile nr. 963 din 11 mai 2010 a
Curții de Apel Ploiești, secția conflicte
de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge
cererea de revizuire formulată de revizuenta T.A.R.
împotriva
deciziei civile nr. 963 din 11 mai 2010 a
Curții de Apel Ploiești, secția conflicte de muncă și
asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 12 mai 2011.