ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.11.2009

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8986/2009

HOTĂRÂRE
04.11.2009
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8986/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra contestației de față, constată:

Prin decizia civilă nr. 940

din 10 octombrie 2007, Tribunalul Bacău, secția

civilă,

a

respins recursul declarat de revizuentul G.T. împotriva sentinței civile nr. 1800

din 29 martie 2007 a Judecătoriei Buzău.

Prin încheierea din 10

ianuarie 2008,

secția civilă și pentru cauze cu

minori a Curții de Apel Ploiești a înaintat recursul declarat de

revizuent împotriva deciziei menționate către secția conflicte de muncă și

asigurări sociale a aceleiași instanțe.

Prin decizia civilă nr.

14 din 11 ianuarie 2008, Curtea de Apel Ploiești,

secția

conflicte de muncă si asigurări sociale,

a respins, ca inadmisibil, recursul reținând

că, potrivit dispozițiilor procedurale, hotărârea pronunțată de tribunal nu

este supusă acestei căi de atac.

Împotriva deciziei menționate precum și a

încheierii din 10 ianuarie 2008, revizuentul a declarat o nouă cale de atac,

intitulată recurs.

Prin decima civilă nr. 5677 din 9 octombrie

2008, Înalta Curte de Casație si Justiție, secția civilă si de proprietate

intelectuală,

a respins

recursul, reținând că este inadmisibil, întrucât hotărârile judecătorești

atacate sunt irevocabile, caz în care, în raport de prevederile procedurale,

ele nu pot face obiectul unui nou recurs.

Prin contestația

înregistrată, la data de 11 martie 2009, revizuentul G.

sus arătate, invocând incidența art. 318 alin. (1)

În motivarea contestației, revizuentul

prezintă, din punct de vedere cronologic, desfășurarea procesului și susține

că, în raport de prevederile art. 725 alin. (1) și (2) C. proc. civ., Curtea de

Apel Ploiești trebuia să soluționeze în fond recursul cu judecata căreia fusese

investită iar, la rândul său, Înalta Curte de Casație și Justiție, în

îndeplinirea atribuției sale de aplicare unitară a legii, trebuia să exercite

controlul judiciar asupra deciziei curții de apel și să îndrepte greșeala

săvârșită de aceasta.

Analizând contestația, Înalta Curte constată

că aceasta nu poate fi primită, pentru următoarele considerente:

Contestația în anulare specială, reglementată

prin dispozițiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ., este o cale extraordinară

de atac admisibilă doar în condițiile restrictive prevăzute de această

dispoziție legală, anume în cazul în care dezlegarea dată recursului este

rezultatul unei greșeli materiale sau în cazul în care, respingând recursul,

instanța a omis să cerceteze vreunul din motivele invocate de recurentă.

Arătând că hotărârea instanței de recurs

poate fi retractată dacă a fost rezultatul unei greșeli materiale, textul se referă

la erori materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecării unui

recurs care a fost exercitat în condițiile prevăzute de dispozițiile legale.

Chestiunea privind admisibilitatea acestei

căi de atac nu se circumscrie sferei greșelilor materiale, în sensul

dispoziției legale menționate, astfel cum eronat susține contestatorul și, ca

atare, părțile litigante nu pot supune această problemă analizei aceleiași

instanțe, încă odată, pe calea contestației în anulare.

Aceasta, întrucât, pe de o parte, instanța nu

s-a investit cu soluționarea unui recurs ci a declarat inadmisibilă calea de

atac iar, pe de altă parte, o astfel de analiză presupune exercitarea unui

control judiciar cu privire la legalitatea unei decizii judecătorești

irevocabile prin care s-a tranșat chestiunea admisibilității căii de atac, cu

nesocotirea autorității de lucru judecat a acesteia, ceea ce nu este permis.

Așa fiind, cum critica invocată de

contestator nu se subsumează motivului de contestație în anulare reglementat de

dispozițiile art. 318 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge

contestația dedusă judecății.

Respinge contestația în anulare formulată de

G.T. împotriva deciziei nr. 5677 din 9 octombrie 2008 pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4

noiembrie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-05-21
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3239/2008
ării ei revine tribunalului în primă instanță și curții de apel ca instanță de apel, conform art. 26 alin. (3) din această lege. Reprimind astfel cauza, Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a pronu
ÎCCJ 2010-01-11
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 15/2010
le art. 317 și art. 318 C. proc. civ. Or, în cazul de față, prin decizia recurată, judecătorii nu s-au pronunțat asupra fondului cauzei, soluționând dosarul pe cele două excepții. Motivul al doilea de recurs, este de asemenea nefondat, față
ÎCCJ 2018-02-16
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 475/2018
și G. Recursurile au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, la data de 19 noiembrie 2008, sub nr. x/62/2008. Prin Decizia civilă nr. 3396 din 18 martie 2009, Înalta Cur
ÎCCJ 2013-02-06
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 502/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 6126 din 16 noiembrie 2010, pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală în dosarul nr. 1253/109/2008 s-a respins, ca in
ÎCCJ 2010-01-29
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 510/2010
Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin cererea formulată pe data de 5 decembrie 2009, revizuienta B.D. s-a adresat instanței formulând cerere de revizuire împotriva deciziei civil
Sursă