ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2704/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A.I.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C.S.M., Hotărârii nr. 348 din 29 aprilie 2010 adoptată de plenul C.S.M. Prin această hotărâre a fost respinsă contestația exercitată de către reclamantă împotriva hotărârii Comisiei de organizare a concursului de promovare în funcții de execuție organizat la data de 9 mai 2010, prin care a fost acceptată candidatura doamnei judecător G.D.M., din cadrul Judecătoriei sectorului 5 București, apreciindu-se că îndeplinește condițiile legale de participare.

În motivarea acțiunii reclamanta apreciază că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică pentru că au fost încălcate în mod flagrant prevederile art. 6 alin. (3 1 ) din Hotărârea nr. 621/2006, așa cum a fost modificată și completată prin Hotărârea nr. 2150/2009, ambele ale Plenului C.S.M., în sensul acceptării participării judecătorului menționat prin susținerea examenului la specializarea drept internațional privat, opțiune neconformă specializării Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Curții de Apel Ploiești, pentru care a candidat aceasta. În cauză a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului C.S.M.

numita G.D.M., solicitând respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca nefondată - cerere admisă în principiu de către Curtea de Apel la termenul din 24 iunie 2010. Prin Sentința civilă nr. 168 din data de 24 iunie 2010, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței sale materiale, invocate din oficiu de către această instanță, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că hotărârea contestată vizează cariera judecătorilor, reglementând probleme legate de organizarea concursului de promovarea a acestora în funcții de execuție, condiții în care în cauză sunt incidente dispozițiile speciale prevăzute de art. 29 alin. (7) coroborat cu alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind C.S.M., în raport cu care "Hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile, se comunică de îndată și pot fi atacate cu recurs, de orice persoana interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție." Sentința a rămas definitivă și irevocabilă în urma constatării nulității recursului declarat de către reclamanta A.I.A., prin Decizia civilă nr. 3665 din 16 septembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În fața Înaltei Curți, intervenienta G.D.M. a invocat excepția lipsei de interes a cererii recurentei, motivat de faptul că hotărârea atacată se referă la soluționarea contestației altei persoane, și, în subsidiar, excepția autorității de lucru judecat, susținând că prin Decizia nr. 953 din 17 februarie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a pronunțat deja cu privire la recursul formulat de către A.A.I. împotriva H.P.C.S.M. nr. 348 din 29 aprilie 2010. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele: La data de 29 aprilie 2010 C.S.M.

s-a pronunțat asupra unui număr de șase contestații având ca obiect hotărârea comisiei de organizare a concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor într-o funcție de execuție vacantă la instanțele superioare și parchetele de pe lângă acestea din data de 9 mai 2010, una dintre ele fiind formulată de către un judecător din cadrul Tribunalului București, iar celelalte cinci fiind formulate de către judecători din cadrul Tribunalului Prahova, printre care și recurenta A.I.A. Toate aceste contestații aveau ca obiect aprobarea participării la concursul menționat a unor judecători, susținându-se, în esență, că aceștia formulaseră opțiuni de participare neconforme cu specializarea secțiilor pentru care optaseră.

C.S.M. a admis una dintre contestații, respingându-le pe celelalte cinci, printre care și contestația recurentei, ca nefondate, soluție materializată, conform datelor afișate pe pagina de Internet a intimatului, prin adoptarea Hotărârii Plenului nr. 348. Hotărârea Plenului nr. 621/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții speciale privind procedura aplicabilă contestațiilor de tipul celei formulate de către recurentă, situație în care urmează a se aplica dispozițiile cu caracter general. Având în vedere că, prin contestația formulată, recurenta a susținut realizarea dreptului său de promovare în funcție la o instanță de grad superior, raportat la dispozițiile art. 29 din Legea nr. 317/2004, care arată că Plenul C.S.M.

adoptă Hotărâri, în absența oricăror alte date, și neexistând nici o justificare legală pentru care, cu privire la contestații având același obiect, intimatul ar putea dispune prin acte de natură diferită, în funcție de soluția adoptată, argumentul intervenientei privind destinatarul actului recurat este nefondat. De asemenea, întrucât prin contestația formulată, respinsă prin actul contestat, recurenta urmărește apărarea unui drept care nu s-a putut realiza în condițiile adoptării hotărârii ce face obiectul prezentului recurs, fiind vizat în mod direct un interes legitim al recurentei, Înalta Curte constată excepția lipsei de interes ca neîntemeiată și o va respinge. Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, prin Decizia nr. 953 din 17 februarie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins recursul declarat de P.A.I.A.

împotriva H.P.C.S.M. din data de 29 aprilie 2010, ca nefondat. Obiectul cauzei astfel soluționate l-a reprezentat, potrivit înscrisurilor dosarului și considerentelor Înaltei Curți, recursul formulat de către A.I.A. împotriva Hotărârii nr. 348 din 29 aprilie 2010 adoptată de Plenul C.S.M., prin care recurentei i-a fost respinsă contestația exercitată împotriva hotărârii Comisiei de organizare a concursului de promovare în funcții de execuție organizat la data de 9 mai 2010, de acceptare a candidaturilor judecătorilor B.I.H., din cadrul Tribunalului Prahova și G.D.M., din cadrul Judecătoriei sectorului 5 București, apreciindu-se că îndeplinesc condițiile legale de participare.

În motivare, recurenta a susținut că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică pentru că au fost încălcate în mod flagrant prevederile art. 6 alin. (3 1 ) din Hotărârea nr. 621/2006, așa cum a fost modificată și completată prin Hotărârea nr. 2150/2009, ambele ale Plenului C.S.M., în sensul acceptării participării unor judecători prin susținerea examenului la specializarea drept internațional privat, opțiune neconformă specializării Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Curții de Apel Ploiești, pentru care au candidat aceștia. Reținerea incidenței autorității de lucru judecat presupune, potrivit dispozițiilor art. 163 alin. (1) C. proc. civ., identitate de părți, obiect și cauză, condiții pe deplin întrunite în speță, așa cum s-a arătat mai sus.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează a admite excepția autorității de lucru judecat, invocată de către intervenienta G.D.M., și, potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția lipsei de interes. Admite excepția autorității de lucru judecat. Respinge recursul formulat de către A.A.I. împotriva H.P.C.S.M. nr. 348 din 29 aprilie 2010. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 mai 2011.