ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2704/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul

Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, reclamanta A.I.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C.S.M.,

Hotărârii nr. 348 din 29 aprilie 2010 adoptată de plenul C.S.M.

Prin această hotărâre

a fost respinsă contestația exercitată de către reclamantă împotriva hotărârii

Comisiei de organizare a concursului de promovare în funcții de execuție

organizat la data de 9 mai 2010, prin care a fost acceptată candidatura doamnei

judecător G.D.M., din cadrul Judecătoriei sectorului 5 București, apreciindu-se

că îndeplinește condițiile legale de participare.

În motivarea acțiunii

reclamanta apreciază că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică pentru

că au fost încălcate în mod flagrant prevederile art. 6 alin. (3

1

)

din Hotărârea nr. 621/2006, așa cum a fost modificată și completată prin

Hotărârea nr. 2150/2009, ambele ale Plenului C.S.M., în sensul acceptării

participării judecătorului menționat prin susținerea examenului la

specializarea drept internațional privat, opțiune neconformă specializării

Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Curții de Apel

Ploiești, pentru care a candidat aceasta.

În cauză a formulat

cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului C.S.M. numita G.D.M.,

solicitând respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca nefondată - cerere

admisă în principiu de către Curtea de Apel la termenul din 24 iunie 2010.

Prin Sentința civilă

nr. 168 din data de 24 iunie 2010, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței sale

materiale, invocate din oficiu de către această instanță, și a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî

astfel, Curtea a reținut că hotărârea contestată vizează cariera judecătorilor,

reglementând probleme legate de organizarea concursului de promovarea a

acestora în funcții de execuție, condiții în care în cauză sunt incidente

dispozițiile speciale prevăzute de art. 29 alin. (7) coroborat cu alin. (5) din

Legea nr. 317/2004 privind C.S.M., în raport cu care "Hotărârile plenului

privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în

cel mult 20 de zile, se comunică de îndată și pot fi atacate cu recurs, de

orice persoana interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la

publicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație

și Justiție."

Sentința a rămas

definitivă și irevocabilă în urma constatării nulității recursului declarat de

către reclamanta A.I.A., prin Decizia civilă nr. 3665 din 16 septembrie 2010 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În fața Înaltei

Curți, intervenienta G.D.M. a invocat excepția lipsei de interes a cererii

recurentei, motivat de faptul că hotărârea atacată se referă la soluționarea

contestației altei persoane, și, în subsidiar, excepția autorității de lucru

judecat, susținând că prin Decizia nr. 953 din 17 februarie 2011, Înalta Curte

de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a

pronunțat deja cu privire la recursul formulat de către A.A.I. împotriva

H.P.C.S.M. nr. 348 din 29 aprilie 2010.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

La data de 29 aprilie

2010 C.S.M. s-a pronunțat asupra unui număr de șase contestații având ca obiect

hotărârea comisiei de organizare a concursului de promovare a judecătorilor și

procurorilor într-o funcție de execuție vacantă la instanțele superioare și

parchetele de pe lângă acestea din data de 9 mai 2010, una dintre ele fiind

formulată de către un judecător din cadrul Tribunalului București, iar

celelalte cinci fiind formulate de către judecători din cadrul Tribunalului

Prahova, printre care și recurenta A.I.A.

Toate aceste

contestații aveau ca obiect aprobarea participării la concursul menționat a

unor judecători, susținându-se, în esență, că aceștia formulaseră opțiuni de

participare neconforme cu specializarea secțiilor pentru care optaseră.

C.S.M. a admis una

dintre contestații, respingându-le pe celelalte cinci, printre care și

contestația recurentei, ca nefondate, soluție materializată, conform datelor

afișate pe pagina de Internet a intimatului, prin adoptarea Hotărârii Plenului

nr. 348.

Hotărârea Plenului

nr. 621/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și

desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, cu

modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții speciale

privind procedura aplicabilă contestațiilor de tipul celei formulate de către

recurentă, situație în care urmează a se aplica dispozițiile cu caracter

general.

Având în vedere că,

prin contestația formulată, recurenta a susținut realizarea dreptului său de

promovare în funcție la o instanță de grad superior, raportat la dispozițiile

art. 29 din Legea nr. 317/2004, care arată că Plenul C.S.M. adoptă Hotărâri, în

absența oricăror alte date, și neexistând nici o justificare legală pentru care,

cu privire la contestații având același obiect, intimatul ar putea dispune prin

acte de natură diferită, în funcție de soluția adoptată, argumentul

intervenientei privind destinatarul actului recurat este nefondat.

De asemenea, întrucât

prin contestația formulată, respinsă prin actul contestat, recurenta urmărește

apărarea unui drept care nu s-a putut realiza în condițiile adoptării hotărârii

ce face obiectul prezentului recurs, fiind vizat în mod direct un interes

legitim al recurentei, Înalta Curte constată excepția lipsei de interes ca

neîntemeiată și o va respinge.

Pe de altă parte,

Înalta Curte constată că, prin Decizia nr. 953 din 17 februarie 2011, Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a

respins recursul declarat de P.A.I.A. împotriva H.P.C.S.M. din data de 29

aprilie 2010, ca nefondat.

Obiectul cauzei

astfel soluționate l-a reprezentat, potrivit înscrisurilor dosarului și

considerentelor Înaltei Curți, recursul formulat de către A.I.A. împotriva

Hotărârii nr. 348 din 29 aprilie 2010 adoptată de Plenul C.S.M., prin care

recurentei i-a fost respinsă contestația exercitată împotriva hotărârii

Comisiei de organizare a concursului de promovare în funcții de execuție

organizat la data de 9 mai 2010, de acceptare a candidaturilor judecătorilor

B.I.H., din cadrul Tribunalului Prahova și G.D.M., din cadrul Judecătoriei

sectorului 5 București, apreciindu-se că îndeplinesc condițiile legale de

participare.

În motivare,

recurenta a susținut că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică pentru

că au fost încălcate în mod flagrant prevederile art. 6 alin. (3

1

)

din Hotărârea nr. 621/2006, așa cum a fost modificată și completată prin

Hotărârea nr. 2150/2009, ambele ale Plenului C.S.M., în sensul acceptării

participării unor judecători prin susținerea examenului la specializarea drept

internațional privat, opțiune neconformă specializării Secției de Conflicte de

Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Curții de Apel Ploiești, pentru care au

candidat aceștia.

Reținerea incidenței

autorității de lucru judecat presupune, potrivit dispozițiilor art. 163 alin.

(1) C. proc. civ., identitate de părți, obiect și cauză, condiții pe deplin

întrunite în speță, așa cum s-a arătat mai sus.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte urmează a admite excepția autorității de lucru

judecat, invocată de către intervenienta G.D.M., și, potrivit dispozițiilor

art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei

de interes.

Admite excepția

autorității de lucru judecat.

Respinge recursul

formulat de către A.A.I. împotriva H.P.C.S.M. nr. 348 din 29 aprilie 2010.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 mai 2011.